Într-o zi o să scriu. O să mă pun la masă şi n-o să mă opresc până când nu scriu tot ce-mi traversează mintea şi se cere afară, la joacă.…
Published October 31, 2012 by zebru
Published October 24, 2012 by zebru
Anul acesta octombrie s-a ascuns. S-a pitit într-o castană şi a aşteptat să treacă fără mine. Şi-a trimis zilele însorite, calde şi atât de frumos colorate în lume atât de…
Published October 17, 2012 by zebru
Fă aia! Fă cealaltă! Du-te-ncolo! Vino-ncoace! Nu e bine! Trezește-te! Fă ceva util! Asta! Ba asta!… Atât de mult zgomot, că nu mă aud gândind. Atât de multe lucruri de…
Published October 10, 2012 by zebru
Eu nu mă plictisesc niciodată. Cum aș putea? Când sunt atâtea lucruri de făcut, informații de digerat, păreri de exprimat, cărți de citit, locuri de vizitat, prieteni de alinat, mâncare…
Published October 3, 2012 by zebru
Când eram tânără şi deosebit de impresionabilă, îmi imaginam că a adormi într-un câmp de maci este nu doar o “chestie super-tare”, ci şi un text foarte original de servit…
Published September 26, 2012 by zebru
Toamna e anotimpul meu preferat. Melancolică şi ruginie, cu ea mă identific cel mai bine. În unele zile o contemplu doar, fără să ştiu prea bine de unde s-o apuc…
Published September 19, 2012 by zebru
Ieri dimineață m-au lovit în moalele capului aceste cuvinte. Nu știu de unde au răsărit, nu le plantasem eu, cu siguranță. Nici din vreo carte de vorbe mărețe nu s-au…
Published September 12, 2012 by zebru
Când zebru era o zebră mică și sperioasă, nu ieșea prea mult în evidență. Nu spunea cine știe ce lucruri inteligente și nici nu era motiv de amarnică mândrie pentru…
Published September 5, 2012 by zebru
Mama mea e cea mai grozavă, desigur. Ea reușește să oprească lumea-n loc pentru mine. Să facă să răsară soarele atunci când e nor și chiar să lungească puțin ziua,…
Published August 29, 2012 by zebru
Nu uita că-mi place cacaua cu lapte şi pâinea cu unt. Nu uita să ma laşi să tac atunci când liniştea e ca o pătură pufoasă în jurul nostru şi…
One Comment