Vera

Sunt o mică păsăruică. Atât de mică, încât îți încap în căușul palmei. Dacă vrei să-mi fie cald și să mă simt apărată, pune-ți cealaltă mână ușurel deasupra, ca un acoperiș. Îmi place așa. Să-mi scot doar capul în lume, curioasă. Uneori, îmi place să zbor. Nu prea înalt și nu prea departe, doar atât cât să mă simt liberă. Mereu o să mă întorc la tine, în căușul palmei tale moi, pentru că doar acolo mă simt ocrotită. Penele îmi sunt din fetru zburlit. Și ciocul îmi e din fetru. Cu el pot cânta cele mai frumoase triluri, atunci când îmi e dor. E un dor nedefinit, nu aș putea să-ți spun de ce anume, cert e că îmi vine să cânt. Hai, o să-ți placă. Mi-ar plăcea câteodată să mergem împreună în parc. Tu ai putea să-mi povestești întâmplări nemaipomenite și eu aș sta cuminte și te-aș asculta. M-ai mângăia pe creștetul roșcat și eu aș ciripi de încântare. Apropo, mă cheamă Vera. Crinushka mi-a arătat prima lumea. Acum e rândul tău. Vrei?