10 Comments

  1. carmentobias said:

    Asta cu ridurile e buna! ;)
    Si da,lasati claxonul…Si nu mai iesiti cu lautari din bloc,care urla zici ca e incendiu… :D :D

    June 6, 2011
    Reply
  2. Margaux said:

    Nu intentionez sa ma casatoresc prea curand, dar oricum ai facut si pentru mine o fapta buna – m-am binedispus inaintea examenului de maine :-)

    June 6, 2011
    Reply
  3. peafowlady said:

    Hm… nunta… un cosmar. Nu intentionez sa fac treaba asta, dar daca vreodata ma razgandesc stiu sigur ca rochia mea ar trebui sa fie rosie. Iar invitatii ar purta negru si si-ar prezenta condoleantele mirelui . Eventual as putea sa angajez si niste bocitoare. : )))

    June 6, 2011
    Reply
  4. :))))))) buna treaba cu 4 riduri :)))))) si cu condoleantele pentru mire :D:D

    Super articolul, m-a binedispus complet si m-a facut sa uit pentru cateva clipe de durerea de cap ce ma sacaie astazi :-s

    Va pup!!

    June 6, 2011
    Reply
  5. QDO said:

    Coreeect!
    Si in plus de asta trebuie sa oferi musai bani, in felul acesta esti obligat sa-ti achiti un meniu pe care de cele mai multe ori nu l-ai dorit:). Ah… si melodiile acelea ce nu se mai sfarsesc…

    June 6, 2011
    Reply
  6. VintageSH said:

    Bla bla…nuntile sunt un rau necesar…lautarii si claxoanele nu :P! Frumos articolul…

    June 6, 2011
    Reply
  7. Ecolily said:

    Hey, multumesc pentru cronicuta si m-a amuzat tare articolul. sunt noua in comunitatea breslo si sper sa fac cat mai multi ,,purici” pe aici
    Cat despre nunti,cred ca lumea se va mai destepta in timp, pentru ca vad tot mai multe cupluri care aleg sa faca o nunta intre prieteni, pe o plaja, in blugi si tricou. La noi nuntile sunt prilej de circoteca, in care rolul principal e al miresei, incojurata de alte 10 doamne mai dospite, obsedate de ,,traditii” hibrid, muzica de prosta calitate si mancare multa si nesanatoasa. Toate astea sub iluzia de a face pe placul a 100-400 oameni(never gonna happen :)).
    Totusi nunta pentru cuplu nu ar trebui sa insemne o hartie, ci un juramant fata de sine si de Dumnezeul fiecaruia de ai sta alaturi atat cat inima iti va permite, pe care il poti face casatorit sau necasatorit fiind. Un partener de drum pana cand drumurile se despart, mai devreme sau mai tarziu, cum se intampla de altfel, cu toti oamenii dragi sufletului nostru.
    Si gata cu bla bla-ul, va pup. Sa aveti o zi inspirata pentru creatii!

    June 6, 2011
    Reply
  8. bravo! excelenta atitudine. Credeam ca numai eu as putea scrie asemenea articole ;)In general, am abandonat tendnta de a-mi exprima in preajma unor persoane varstnice genul acesta de idei, de fiecare data cand am facut-o,s-a lasat cu blestme(din parta lor, evident). deh: am “obraznicia” sa pun la indoiala lucruri statutate, batute in cuie. obraznicia de a cantari ceea ce ei au primit fara cracnet drept reguli. oare acel cracnet “necracnit”‘ la timp, ii face pe batrani atat de furiosi, contra tinerilor care au curajul sa exprime opinii sincere, lipsite de prejudecati? Probabil ca ei sunt fostii copii ascultatori, crescuti cu cureaua, care nu pot intelege, de ce cineva tanar comenteaza, are curajul sa nu asculte? poate le e ciuda ca n-au facut si ei asta la timp?
    Anyway, pe langa aceste filozofii, care trebuie sa para niste notite pe margine, felicitai pentru inspiratia sitalentul lterar al autoarei, care stie sa zica in cuvinte putine, lucruri mari, ceea ce nu fiecare poate.

    June 6, 2011
    Reply
  9. hm, ciudat.ma asteptam la alt gen de comentarii :)). lasand gluma (sau pamfletul )la o parte, fiecare face cum considera necesar.insa recunosc ca mi-ar place sa vad schimbari in mentalitate. sau macar sa se ridice semne de intrebare.asa, once in a while……in fond, trece timpul si suntem cam tot pe-acolo. in multe aspecte.

    June 7, 2011
    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *