La povesti cu Adriana Serban

Multi dintre noi am intalnit-o pe Adriana Serban fie la targuri, fie in galeriile Breslo si cu totii ne-am minunat de lucrurile fermecatoare, unice, pe care le lucreaza. A venit vremea sa aflam cate ceva despre ele si despre creatoarea lor. : )

As vrea sa vorbim mai mult despre ultimele produse din magazinul dumneavoastra, si aici ma refer la rochii, palarii si gentile cu alura eco. Multi dintre noi le-au admirat la targuri sau pe breslo, ne puteti povesti cate ceva despre ele – cum v-a venit ideea sa le creati si pe ce materiale ati pus accent in crearea lor?

Produsele la care va referiti au aparut natural, intr-un moment in care piata este suprasaturata de lucruri “no name”, si cand spun asta ma refer la “confectiile de serie” ale marilor magazine.
Am incercat produse cu “amprenta” estetica, dezinhibate, naturale, care vin in completarea unui stil romantic al Bucurestiului interbelic. Si aici ma refer la haina de strada pentru iesirile la sosea, in cafenele, la teatru, deloc pretentioasa, dar cu un aer misterios si care spune mult despre cea care o poarta. Materialele sunt din fibre naturale: inuri, panzeturi, canepa, fire de bumbac, lana netoarsa etc.
Sunt adepta confectionarii inclusiv a accesoriilor florale, pe care le vedeti mai mereu pe produsele mele. Sunt de parere ca orice lucru creat trebuie sa fie in armonie cu elementele din care e compus.
In ceea ce priveste stilul, el se apropie de unul retro cu accente romantice.

Am aflat in profilul dumneavoastra ca nu va ocupati de putin timp cu lucrul de mana. Cum a inceput totul si ce v-a facut sa continuati?

Totul a inceput acum multi ani. La inceput am gasit rolul utilitar in ceea ce faceam. Am ajuns la esente dupa ani intregi de munca. Daca la prima vedere pare a fi destul de simplu si la indemana oricui, tin sa va spun ca nu e chiar asa. Creatiile mele au o tematica, inclusiv ca mijloc artistic de exprimare. Nu mai lucrez de mult timp conventional, incerc sa creez modalitati noi de abordare artistica. Ma preocupa textura creata prin impletirea firelor. Nu e un model pe care-l gasesti in carti. Tocmai in aceasta consta elementul de unicitate pe care-l dau fiecarui lucru in parte.

Revenind la ultimele creatii, v-ati gandit la ele ca la produse eco, pentru ca au intr-adevar un aer natural, sau pur si simplu a fost ideea care s-a materializat intr-o colectie deosebita? Cum va raportati la acest curent eco?

Eco nu este un curent, este un mod de abordare. Asa zisul curent, sau mai degraba stil si-l formeaza fiecare in parte. Ramane la alegerea fiecaruia din noi daca lucram cu produse eco sau pur si simplu cu texturi sintetice. Pentru mine, important este sa-ti gasesti materiale de creatie cat mai autentice. Acestea ma ajuta sa am o abordare corecta vis a vis de creatiile mele.
Degeaba ai idei, daca nu le raportezi la materialitati curate, naturale, cu posibilitati mari de exploatare artistica.

In cele din urma as vrea sa ne povestiti cate ceva despre creatiile dumneavoastra care s-au intiparit pe pelicula si au ajuns pe ecrane. Cu siguranta e o experienta despre care multi dintre noi ar vrea sa afle mai multe.

Exista un raport de cauzalitate in tot ceea ce fac eu. Costumul de film e complex, necesita intelegerea corecta a cerintelor beneficiarului. Apoi urmeaza partea de documentare: texturi, materialitati, etc. Nu mai putin importanta este intelegerea cadrului istoric in care se petrece actiunea. Si de aici o sumedenie de situatii ce deriva din acest lucru. Patrunzi intr-o lume care nu-ti apartine dar care cere tot de la tine din punct de vedere al perceperii artistice.
Experienta cu lumea costumelor de film mi-a ordonat prioritatile creative, am inteles ca forma poate capata valente artistice inedite atata timp cat poti modifica cu delicatete si intelegere structura.