Interviu cu “Gradina secretă”

Cine se află în spatele numelui “Grădina secretă”? Şi care este povestea acestui nume?
Grădina secretă sunt eu, Gabriela Safta, absolventă de jurnalism, cadru didactic, soţie şi mamă a două fetiţe, de 3, respectiv aproape 2 ani. Cred că sufletul fiecăruia e ca o grădină, cu părţi deschise şi conştient îngrijte şi cu părţi necunoscute, ce se dezvăluie treptat, de-a lungul vieţii sau în anumite momente. Aşa am priceput eu pasiunea pentru creaţia de bijuterie, printr-un concurs de împrejurări ce mi-au permis să descopăr acea intrare secretă acoperită cu o perdea groasă de iederă. Şi neapărat grădină în urma şi în amintirea unei vacanţe de vis petrecută în vara lui 2011 în Anglia rurală, unde există un adevărat cult al grădinii şi unde am întâlnit grădini şi căsuţe superbe, din care cred ca nu m-aş fi mirat dacă aş fi văzut ieşind elfi, zâne, pitici, vrăjitori sau mai ştiu eu ce personaje fantastice.

De unde vii, unde vrei să ajungi şi mai ales de ce? :)
Vin din părinţi iubitori, din Câmpia Bărăganului, în prezent din Piteşti, unde mi-am urmat soţul. Dacă în urmă cu 10 ani şi mai bine ştiam sigur unde vreau să ajung, acum pot spune doar că vreau să mă descopăr, să-mi depăşesc limitele, să mă exprim prin creaţie, să am liniştea şi neliniştea necesare pentru a transmite ceva prin ceea ce fac.

Care e background-ul tău, ce ai făcut înainte de partea creativă?
Înainte de partea creativă am făcut ce fac şi acum şi ce sper să fac cu succes în paralel cu creaţia de bijuterie, adică să scriu, să predau, să fiu cât mai mult prezentă în familie.

Ce mai există în afară de “creaţie”. Te mai ocupi şi cu altceva?
În ultimii ani, profesia de mamă mi-a acaparat aproape integral timpul şi resursele. Curând voi reîncepe activitatea profesională suspendată pe parcursul concediilor de îngrijire a copiilor.

Ai început să priveşti această pasiune ca pe o afacere?
Da şi nu. Nu, pentru că deocamdată satisfacţia mai mare mi-o oferă recompensele spirituale, adică recunoaşterea şi aprecierea muncii şi ideilor. Un client mulţumit de un produs cumpărat de la mine sau o prietenă încântată să primească un cadou lucrat de mine îmi produc bucurii mai mari decât banii. Şi da, pentru că simt că am devenit dependentă de creaţia de bijuterie şi pentru că materialele costă şi am nevoie de independenţă financiară ca să îmi susţin pasiunea. Iar faptul că produsele se vând înseamnă că sunt persoane care le apreciază şi asta nu poate decât să mă bucure. Cred că da, e o afacere, o afacere din care ies atât recompense materiale, cât, mai ales, spirituale.

Cum ţi-ai caracteriza creaţiile în 3 cuvinte?
Romantism, confort, mesaj.


Cum percep ceilalţi creaţiile tale?
Cunoscuţii sunt impresionaţi pentru că nu mi-au ştiut această latură a personalităţii şi nu le vine să creadă, ceilalţi, în funcţie de gusturi.

Cum îţi găseşti inspiraţia?
Mă inspiră materialul, natura, peisaje, stări, amintiri, personaje din literatură şi film şi, de ce să nu recunosc, temele concursurilor de pe Breslo, care mă stimulează să încerc lucruri noi în materie de creaţie.

Care e cel mai important lucru pe care l-ai învăţat de când creezi?
Am învăţat că, de multe ori, elementele cu care lucrez îmi pot contrazice proiectele, că anumite mărgele, anumite pietre pur şi simplu nu vor să stea împreună şi orice alăturare forţată, de dragul unei idei, dăunează firescului unei compoziţii. Am învăţat că desfăcutul şi refăcutul unei piese nu e neapărat pierdere de vreme, ci poate fi şi experienţă, naştere de idei noi şi perfecţionare.

Cu ce materiale lucrezi? Poţi să ne descrii procesul creativ şi tot ce ţine de acesta?
Pietre semipreţioase, sticlă, răşină, flori naturale, îmbinate cu elemente metalice decorative. Mă atrage foarte mult şi tehnica decupajului.
De cele mai multe ori, inspiraţia vine spontan, apoi mă gândesc la materiale şi tehnicile de îmbinare. Etapa asta poate dura zile întregi. Nu folosesc niciodată notiţe. Recunosc, nu fără ruşine, că mă stimulează presiunea dead-line-ului şi ating maximul de creativitate şi randament pe ultima sută de metri. Un fel de ordine ciudată în haos. Lucrez de regulă noaptea şi în camera unde mă desfăşor nu se poate călca pe podea. Pe masa de lucru aşez diverse mărgeluţe, le înlocuiesc cu altele până găsesc combinaţia pe care o consider cea mai potrivită de forme şi culori. Apoi asamblarea propriu-zisă, probatul, mersul repetat la oglindă, ajustările, până simt că piesa e aşa cum aş purta-o eu însămi, din punct de vedere estetic, dar şi practic, adică de dimensiunea potrivită şi confortabilă la purtat.

Cum abordezi partea de business a activităţii tale? Cum îţi promovezi creaţiile?
Încerc să îmi organizez cât mai bine magazinul de pe Breslo, să fie cât mai vizibil pentru clienţi, prin listări de produse noi, galerii de cumpărături şi promoţii atractive. Deocamdată am participat la un singur târg de handmade şi, cu susţinerea familiei, aş repeta experienţa.

Ce sfat ai da unui începător pe Breslo?
Înainte să îşi deschidă magazinul, să examineze cu atenţie câţiva creatori de succes pe care îi apreciază, nu neapărat ca stil, ci ca manieră de prezentare, să îşi noteze ce îi place la magazinele lor, să identifice acele puncte comune ale succesului prezentării şi să încerce să le aplice. Să îşi creeze condiţii tehnice minime pentru fotografie, să aibă texte clare, corecte gramatical, descrieri realiste şi complete ale produselor. Şi să folosească mijloacele de promovare puse la dispoziţie de site.

Ce îţi place cel mai mult pe/la Breslo?
Îmi place că este o comunitate vie, în permanentă evoluţie, de la activitatea creatorilor la condiţiile tehnice. Îmi plac foarte mult concursurile, competiţia care mă stimulează să gândesc pe o anumită temă, să mă documentez şi să încerc tehnici şi materiale noi. Îmi place că este plin de oameni de la care ai ce învăţa, nu trebuie decât să ai timp şi disponibilitate.

Care sunt primele 3 cărţi, filme, muzicieni/formaţii şi site-uri care înseamnă ceva pentru tine?
Cărţi: „Gone with the Wind” – Margaret Mitchell, „Lord of the Rings” – J.R.R. Tolkien, „Pride and Prejudice” – Jane Austen şi cam tot ce a scris autoarea, surorile Bronte, Dostoievski, Ionel Teodoreanu – toată opera.
Filme: „Gone with the Wind”, „Lord of the Rings”, „Bridget Jones”, „The Thorn Birds”, „Meet Joe Balck” şi multe altele.
Site-uri: Breslo îmi ocupă mare parte din timpul petrecut în faţa calculatorului. Restul e pentru mail şi alte două site-uri pe care navighez în mod constant. Unul este o platformă comercială, echivalentul Breslo în străinătate, iar celălalt este site-ul Andreei Badragan, alias Glorybox, o creatoare pe care o admir, de care se leagă începutul meu în bijuterie şi de la care am învăţat foarte multe.
În zece ani te vezi făcând…
Habar n-am! De un lucru sunt sigură însă: orice, dar să implice şi creaţia :) !