Cautăm inspiratia peste tot. Uneori mai apare si fără să o căutăm dinadins. Dar dacă v-aş spune ca ea este chiar sub nasul nostru, moştenită din talentul si pasiunea străbunilor noştri?
Aş vrea astăzi să amintesc cateva aspecte pe care probabil nu le cunoaşteti sau de care doar ati auzit. Istoria acestor valori e mult prea bogată pentru a fi prezentată intr-un mini-articol insă incerc să fac o scurta scurta scuuuuuuurta povestioara cuprinzand elemente regasite intr-o casa draga mie din Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Gospodaria adusa in muzeu provin din Geaca, judetul Cluj din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, fiind caracteristică zonei etnografice Câmpia Transilvaniei. Aceasta prezinta gospodărie cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit şi pridvor pe două laturi. In interior are cuptor de pâine în tindă, cu vatră liberă. In jurul casei de locuit sunt amenajate: şură de îmblătit (construcţie caracteristică zonelor agricole) utilizată pentru îmblătitul şi depozitarea cerealelor, grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două coteţe de porci, coştei (construcţie din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul si o fântână cu cumpănă.
casa de locuit
TEXTILE
Aspecte privind rolul culorii si a motivelor geometrice in arta textila traditionalaregasite in casa:
In compunerea culorilor se alege mereu o culoare detreminanta si una subdominanta, iar a treia e numita sensibila, toate imbinate in mod placut pentru confortul optic. In cazul asocierii culorii rosii cu cea verde, verdele devine mai stralucitor, iar in cazul alturarii culorilor rosu-violet, acesta din urma devine mai albastrui si mai putin saturat. In cazul albului, acesta ia din stralucirea culorii cu care este asociat, iar in cazul negrului, asocierea cu alta culoare inseamna a adauga negrului complementara culorii juxtapuse. Pentru evidentierea unei culori este folosita in general culoarea gri.
Motivele geometrice (coltisori, zimti, ochisori, stelute, dinti, fierastrau) au fost denumite asa din dorinta de a reda cat mai explicit si stilizat formele naturale, dar si din tehnica geometrizata a tesutului. Prin combinari de elemnete liniare au aparut si alte motive decorative: rozeta, stelute, bumbisor, etc.
MOBILIER
Aspecte privind tipul si ornamentica mobilierului intalnit in casa traditionala:
Am remarcat simplitatea formelor adaptate perfect functionalitatii. In interioarele locuintei taranesti locul cel mai important din punct de vedere decorativ este coltul cu patul, datorita in mare parte tesaturilor grupate aici.
Scaunul cu spatar are linii comode, urmand forma corpului omenesc; este jos, cu patru picioare si cu spatarul plin traforat pe contur
Masa ocupa locul de cinste in ansamblul interiorului; este simpla, deprunghiulara, fara ornamente deosebite; are patru picioare cu talpi.
Banca cu spatar, care inlocuieste lavita, este destinata nu numai sederii ci si depozitarii de haine, dar si loc de dormit, avand spatarul decorat prin traforare.
Blidare, podisoare pentru pastrarea vaselor; tip de dulap realizat de mesteri locali din scanduri imbinate prin sistemul penelor si cepurilor de lemn.
Lazi pentru alimente sau zestre sunt confectionate dupa o tehnica ce perpetueaza din antichitate, fasonarea prin despicare, cioplirea cu barda, finisarea cu cutitoaia; ornamentica este cea traditionala, strict liniara.
Patul cu tablii inalte la cele 2 capete, cu picioare drepte, cu bucati de lemn traforate, liniile motivelor fiind curbe pentru a facilita asezarea dunelor, a pernelor.
Poate astfel v-am facut pofta sa vizitati cel mai apropiat muzeu etnografic de pe langa voi!
Superb! Multumim pentru grija cu care ati prezentat o farama din traditia romaneasca. Felicitari!
Am vizitat chiar anul trecut Parcul Etnografic “Romulus Vuia”. Casele acelea frumoase și toate obiectele și mobila din interiorul lor, mă fac să îmi pun întrebarea: De ce noi oamenii am renunțat să trăim simplu?
Frumos și inspirant articolul! Mulțumesc!