Știți cum m-am tot plâns că nu am timp de aia, de aialaltă, cum îmi scapă mereu timpul printre degete și așa mai departe? Ei bine, am rezolvat problema. E oarecum hilar, având în vedere că scriu articolul pe ultima sută de metri din această zi (și probabil până o să-l public va fi mâine), dar, vă conjur, aveți răbdare – abia m-a pocnit ideea genială peste ceafă.
O să am timp pentru toate. O să citesc sute de pagini pe zi, nu doar trei – și alea chinuite printre pleoapele aproape închise de somn. O să îmi croșetez firul vieții în culori nemaipomenite și exact după modelul pe care mi l-am dorit. Sau… și mai bine, fără model, la inspirație. O să plantez copaci. O să clădesc case. Sau na, una. Mică. Dar cu un geam mare cu pervaz lat pe care să mă cufund în perne și să mă uit cum plouă, ore în șir. Pentru că și de asta o să am timp, firește. O să gătesc cele mai savuroase mâncăruri si poate chiar – o, ar fi fantastic! – o sa fac o porție – ba nu! Două! – de zacuscă. O să fac ordine în sertarele în care arunc tot ce nu are loc altundeva și o să sortez elefanții din dulap. O să îmi pictez pereții zilelor cu scene din filmele preferate și o să fac propriul film, deosebit de palpitant. O să am timp să fac liste nesfârșite cu tot ce o să fac în timpul infinit pe care o să-l am la dispoziție. Zilele o să aibă exact câte ore vreau eu. Mă mai gândesc la aspectul ăsta…
O să fac toate lucrurile astea încătușând timpul peste tot pe unde apuc: în cercei, inele, coliere, brățări, ca să-l am mereu cu mine. Just.paintings deja a pregătit terenul și îmi oferă variante multiple. Iată o mostră:
Superb articol!
ce fain ai scris, Ralu!