Draga Toamna,
Scutura-ti copacii in buclele ei! Lasa-ti frunzele sa ii impleteasca nemarginite sperante si sa le poarte prin vise cu noi. Lasa-ti vantul rece sa ne inconjoare cu odor de scortisoara. Da, vant rece. Sa isi doreasca in secret sa o cuprind in brate, iar cand o fac sa apara suprinsa ca i-am intuit gandurile.
Si stii, cred ca suntem ale ei cele doua mari iubiri. Ma vad in ochii ei printre sclipiri, rubinii, aramii si aurii. Si nu ma vad cum sunt. Ma regasesc de o mie de ori mai bun. Cum ar trebui sa fiu. Pentru ea.
Daca ai putea sa ii iei pe o frunza surasul cand ma vede si sa il porti prin lume cred ca nu ar mai fi conflicte. Ci doar colturi de Rai. Si oameni atinsi de Cupidon, insetati de dragoste.
Oh, toamna, si te-ai pitit atat de bine la Innette in rafturi! Ti-e frica de iarna? Sa nu iti fie.
Stii ca pentru ea esti numai tu. Si eu.
Be First to Comment