Pentru că și în celălalt articol de astăzi am vorbit despre primăvară, vă voi prezenta magazinul MariaLetitia, magazinul cu mărgele minunate și colorate, care parcă se cer a fi purtate odată ce apar primele raze ale soarelui.
Persoana care modelează și pictează mărgelele care mi-au atras atenția este Mirela, care a terminat medicina, și în plus relații publice și comunicare. Și, înainte să vă întrebați, Maria și Letiția sunt cele două fete ale ei. Magazinul de pe Breslo poartă numele lor pentru că totul are cumva legătură cu ele. Inițial, Mirela a început sa scrie pe blog poveștile de noapte buna, scrisorile către sora ei și toate lucrurile pe care le face împreună cu fetele ei. Apoi, poveștile au devenit treptat poveștile mărgelelor. Totul a început cam acum un an, când Mirela aflat despre pasta de modelat cu uscare la rece. A început să modeleze cercei împreună cu Maria și Letiția, apoi a continuat să facă mărgele pentru prietene. Mirela încearcă să scrie pe fiecare colier câte o poveste, foarte personală și care să se potrivească destinatarului. De aceea, cel mai mult îi plac comenzile personalizate: “Îmi place să trebuiască să identific mesajul din spatele fiecăruia dintre oamenii care îmi povestesc câte ceva despre ei. Îmi plac oamenii foarte tare, îmi place să îi ascult și să găsesc magia din fiecare, lucrurile care îi înalță și ii motivează.”
Pe lângă mărgelele din lut, Mirela croșetează flori de iarnă. Prima floare a pornit ca o căciuliță pentru Maria, dar s-a oprit la dimensiunea unei broșe. Chiar și Maria a prins gustul florilor croșetate. “Mi se pare minunat că ceea ce am învățat eu de la mama mea să poată învăța și ea de la mine. Pentru că, sincer cred, foarte multe lucruri s-au pierdut sau sunt pe cale să se piardă” povestește Mirela. Materialele ei preferate rămân deci lutul și lâna sau acrilul. Bilele din lut înșirate pe panglică o reprezintă cel mai bine pe Mirela: “Îmi place foarte tare să le simt calde, calde când le dau seara jos de la gât. Sunt ca și cum ar fi vii. Îmi dau o stare foarte buna. La fel sunt florile de iarnă. Se lipesc de-a dreptul de hăinuța pe care sunt prinse.” Mirela se bucură cel mai mult de timpul petrecut alături de fetele ei, printre culori acrilice, lut și lacuri.
Ea își dorește ca magazinul ei să fie ca o carte de povești. Și-ar dori ca cei care intră în magazin să vadă posibilitatea de a scrie împreună o poveste personală. Într-adevăr, creațiile MariaLetitia sunt foarte personale, dar în același timp vesele și jucăușe. Dacă sunteți în cutarea unei flori de iarnă care să vă înveselească paltonul sau dacă vă doriți un colier de mărgele cu maci, cu nori, cu buburuze sau pur și simplu colorat, trebuie să mergeți să îi vizitați magazinul! Iar domnilor în căutarea unui cadou pentru Ziua Îndragostiților le recomand colierul cu inimioare!
cum seamana unii oameni uneori,http://lolafactory.wordpress.com/ !!!!
dar mie imi plac!
Oh, I secrelty love lola too :))
Ei, ideea cu magele rotunde pe panglica sigur ca nu e noua, conteaza cum o pui in practica.
ideea cu margele pe panglica n-o fi noua, dar in cazul marialetitia nici desenele nu sunt noi!
golden fish, structuri, lalele, verano.. ba pana si o tentativa de frida (calultul fermecat) avem aici!
sunt numai cateva care imi vin in minte si le-am vazut pe toate la lola pentru prima data!
pana si ideea de a le face pornind de la povestea fiecaruia……
sa fim serioase, voua v-ar placea sa vi se copieze creatiile si tot stilul de lucru?
Margele rotunde din lut cu uscare la rece,panglici,povesti pana si discursul seamana…brrrr…originalitatea e greu de atins asa-i?Fara suparare dar fata asta copiaza fara pic de rusine
Si ca sa ne insenisam putin interviul cu Lola:
http://tvr.ro/inregistrari.php?file=DATA-2011-02-02-19-20.flv&id=Lumea si noi
Si mie imi place lola foarte mult! Eu insa am inceput sa fac margele atunci cand o prietena mi-a trimis articolul asta http://denisuca.com/tutorial-cum-se-fac-margele-bile-din-lut.html. Iar ce pictez pe margele este al meu si al oamenilor din jurul meu; nu-i la fel la fiecare dintre noi?
Multumesc pentru articol, Andreea!