- Background personal
Buna! Eu sunt Andreea, fosta Bololoi, actualmente Sidau, sunt din Timisoara si absolventa a Facultatii de Arte Plastice si Design, sectia Grafica. Am inceput sa realizez bijuterii in 2008, in al doilea an de facultate, dupa ce am vazut pe internet niste bijuterii din sarma si mi-am propus sa incerc si eu. Primele produse au fost din sarma de cupru, simple si destul de stangace, dar am vazut ca se cumpara, si asta m-a ambitionat sa continui. Nu ma gandeam pe atunci ca asta voi alege sa fac in viitor, dar ma bucur enorm ca am gasit ceva care imi ofera satisfactie, care ma tine aproape de domeniul artistic si care mi-a dezvoltat abilitati noi.
- Cum ti s-a schimbat viata de cand ai inceput sa creezi?
E prea mult spus ca mi s-a schimbat viata, dar cred ca m-am schimbat eu putin. Sunt mult mai atenta la ce se petrece in jurul meu, pentru ca nu stii de unde apare inspiratia. Ar suna a cliseu daca as spune ca „gasesc inspiratie in tot ce ma inconjoara”, dar am invatat sa deschid mai bine ochii si sa vad cu ce rezonez. Acord o mai mare atentie detaliilor fiindca vreau sa ofer un produs cat mai bine si ingrijit realizat. Mi s-a spus in urma cu mult timp ca „O bijuterie isi castiga aceasta denumire atunci cand este trecuta peste cel mai fin dres si nu il agata”, vorbe care mi-au ramas in cap si dupa care inca ma ghidez.
- Cum definesti stilul produselor tale, ce te inspira?
Mi-e greu sa gasesc un cuvant care sa-mi defineasca stilul, pentru ca, cu fiecare colectie pe care o realizez, incerc sa vin cu altceva, alt stil, alte tehnici, alte forme, pentru a mentine curiozitatea vie a celor care ma urmaresc si pentru evolutia mea artistica. As putea spune ca e diferit, pentru ca asta intentionez, si anume sa ma folosesc de acest material, sarma, care este arhi-utilizata si sa ii dau o noua forma, sa ma diferentiez pe o piata obisnuita in principiu cu un stil comun si variatiuni pe acelasi stil.
Cand am nevoie de inspiratie, o caut printre cunostiintele de grafica dobandite pe perioada facultatii. Incerc sa introduc in bijuterii grosimi diferite ale „liniei” (sarmei), sa ma joc cu contraste, sa creez suprafete, texturi si volume, si pentru ca in grafica nu e totul alb si negru, sa adaug culoare prin pietrele si textilele folosite.
- Despre povestea ta pe Breslo
Povestea mea pe Breslo a inceput in 2008, cand mi-am deschis primul magazin. Eram la inceput, pe vremea cand nu gaseai chiar atat de multe bijuterii din sarma, cum se intampla astazi, si mi-a mers bine vreme de cativa ani. Apoi, a urmat o pauza de alti cativa ani (pe Breslo), dar in care am continuat sa creez si sa incerc alte metode de vanzare. Din experienta cu magazinele fizice am observant ca este foarte important ca, clientul sa aiba posibilitatea de a atinge, proba, si analiza produsul respectiv inainte de a-l cumpara. Insa, m-am hotarat sa revin pe Breslo fiindca in aceste vremuri, cand cel mai mare dusman al omului este timpul, multa lume apeleaza la comertul on-line, si trebuia sa dau si aceasta varianta clientilor. Pe langa asta, ma bucur ca Breslo se ocupa si de promovare, capitol la care nu ma pricep deloc! Nu vreau sa plec din start cu asteptari prea mari, dar sper sa ma ajute sa cresc, sa castig clienti noi si sa am parte de o vizibilitate mai mare.
- Ai o creaţie preferată? Care e povestea ei?
Sigur, ar fi cateva. Incep cu cea mai veche dintre ele, cand am avut ocazia si onoarea sa primesc o comanda pentru o bijuterie care urma sa fie daruita Principesei Margareta a Romaniei, cu ocazia aniversarii Altetei Sale. Nu mai facusem pana atunci ceva atat de complex si mai ales, cu o presiune asa de mare pe umeri. :) Dar a iesit bine (pentru vremea aceea si indemanarea de atunci) si am inteles ca a fost apreciata de Principesa. Din categoria nuntilor, a mai fost un inel de logodna mai deosebit, singurul pe care l-am realizat si care si-a atins scopul, si o pereche de cercei de mireasa facuti cadou, care au facut mireasa sa planga cand i-a vazut. :)
- Care e cel mai important lucru pe care l-ai invăţat de când creezi?
Sa am rabdare. In viata de zi cu zi, imi pierd rabdarea destul de rapid cu lucrurile care iau prea mult timp. In schimb, cand ma asez sa lucrez, pot sa fac acelasi lucru ore in sir – sa impletesc sarma, sa prind margelute, fara sa ma ridic de la masa de lucru, doar cu pauze ocazionale cand mi se inrosesc buricele degetelor. :) Imi plac lucrurile migaloase pentru ca le fac incet, cu calm, si ma destind. Un lucru bine facut se face cu rabdare si dedicatie.
- Ce relatie ai cu clientii tai? Pastrati legatura?
De la primele contacte pe care le am cu clientii mei, incerc sa stabilesc o relatie de prietenie, sa ma adresez cat mai deschis si amabil, sa le ofer toate informatiile de care au nevoie, sa le trimit poze cu pietre/culori disponibile, sa le ofer variante de design, astfel incat sa se simta confortabil, ajutati si respectati. Le trimit poze cu produsul finit, le pun cate o mica atentie in colet si cred (si sper!) ca la finalul colaborarii, raman multumiti de intreaga experienta.
- Ce vrei sa le transmiti admiratorilor tai?
Vreau sa le multumesc din suflet tuturor celor care imi urmaresc munca si demersul creativ, si ma sustin chiar si din umbra, fara sa spuna nimic. Am avut marea bucurie si placere sa ma intalnesc cu o persoana pe care am indragit-o pe loc, la ultimul targ la care am participat, care a venit special pentru a ma cunoaste. Le multumesc tuturor celor care prin fiecare cuvant sincer, ma incarca cu energie pozitiva si dorinta de a lucra mai mult, si mai frumos! Si sa-mi urmareasca creatiile in continuare, fiindca imaginatie este destula, cu curajul stau mai prost cateodata! :P
Be First to Comment