Pe la 18 ani sau chiar mai timpuriu cu totii incepem sa ne alegem un drum de urmat, fie ca mai devreme sau mai tarziu il regretam sau nu, fie ca ne place voiajul si vrem sa profitam de el sau il blestemam cat putem de intens.
Important e sa intelegem ca nici o decizie nu ne condamna pe viata caci, in materia studiata, ea nu are caracter definitiv si ireversibil.
Iar daca ne vom simti vreodata depasiti de viteza de pe autostrada putem vira oricand catre un drum national pentru a ne bucura de copacii inverziti de pe margina lui si chiar de gropile din asfalt. Conteaza mai putin ca ai mers chiar o buna bucata din el depasind limita de viteza si fara a observa ce ar fi trebuit sa vezi sau ce ti-a dat viata sa vezi. Esential e cum stii sa mergi in continuare.
Iar cateodata e bine sa opresti timpul in loc pentru a strabate alene poteci pavate cu ganduri bune si pietre ce sparg razele solare in mii de scantei. Sa mergi catre gradinile edenice, numai de tine stiute, de la capatul lor. Sa te lasi pierduta in mii de miresme si sa opresti timpul acolo.Sa te bucuri de fiecare clipa pentru ca alta la fel nu va mai fi.
AdNmosaic si-a gasit propria poteca, what about you?
O surpriza foarte frumoasa ca ati ales un produs de-al meu. Multumesc foarte mult! Sunt absolut de acord ca niciodata nu este prea tarziu sa te descoperi si sa faci ceea ce te pasioneaza si iti aduce bucurie… Viata este un drum plin de descoperiri… Asta ii e farmecul… :)