Înmugurim, primăvara

Nu simțiți așa… un zvâcnet de trezire la viață? Nu vă ia așa… un val de energie nemaipomenită să faceți, dregeți și alte cele? Nu?! Of, sunteți din cei pe care îi lovește astenia… Dar nu-i așa că, acolo, undeva, adânc, un mugure de veselie și culoare pulsează, gata să iasă la lumină și să cânte din toți bojicii? Nici măcar nu-mi mai răspundeți, eu știu deja că e așa. A venit (vine/va veni) primăvara! Nu ați simțit-o gâdilându-vă pe nas cu o rază de soare stingheră? Nu a înverzit toată imaginația voastră deja? Nu plouă peste voi cu petale? …

Să vă ajut. Vine primăvara, da. Cea adevărată, nu plictiseala care ne dă târcoale de când trebuia să vină iarna (capitolul ăsta îl putem încheia, da?). Și o să vă arăt și cum: păi vine cu o ploaie de muguri verzi, plini, rotunjori și debordând de potențial. De purtat în urechi a încurajare și a zdrăngăneală atunci când ai păr lung și-ți miști pletele în soare. DouaMainiDibace se asigură că efectul va fi cel scontat, cu câte trei muguri zglobii per ureche. Apoi mai vine FierForArt cu muguri aparent puternici, dar firavi, care necesită o platoșă de cupru și multă răbdare. Însă și când vor înflori – o-ho, ce primăvară minunată va fi! Migdale ne pune în urechi câte o delicată frântură de rămurică înmugurită, pentru că și primăvara e o romantică și jumătate. Dacă v-am aranjat urechile ca să auziți primăvara de la primele-i acorduri, completez decorul cu un colier de la AcidCat, care ne eliberează spiritul în buchețele de muguri portocalii și bleu. În piept vă pun, aproape de inimă, o broșă din lut ars parțial glazurată de atelierulcupovești, mănunchi de muguri hotărâți să răzbată afară, la soare. Iar ca să vă ademenesc întru totul, vă spun că se numește, sugestiv, mugur de ciocolată.

Simțiți zvâcnetul acum? E mult mai aproape și mult mai clar, nu-i așa? Vine/a venit/va veni primăvara…