Este ora 8:59 și încă nu m-am întâlnit cu soarele azi. Nici ieri, ca să fiu sinceră, dar să zicem că l-am iertat.
Știu sigur că, deasupra păturii pufoase de nori, dumnealui stă bine merci, patrulând leneș pe azurul infinit. Nu pare prea interesat de ce se întâmplă dedesubt.
Mi-a trecut prin cap să îi dau o lecție. Să îi demonstrez că și zilele mohorâte și ploioase pot fi frumoase și însorite. Ba mai mult – chiar parfumate.
Cum?
Cu ajutorul Lyriei și al săpunului natural cu alge și eucalipt.
* E albastru ca cerul [sau marea]? Bifat!
* Miroase a natură? Da!
* Curăță și [te] îngrijește? Garantat!
Se pare că, dragă soare, pe data viitoare când te arăți va trebui să fii foarte drăguț. Va fi destul de greu să concurezi soarele oferit de Lyria. Cel de portocală, în mai multe exemplare, presărat printre norișorii de săpun albăstrui. Să-ți mai spun și că mă pot bucura de el în orice zi, indiferent cât e de mohorâtă?
Da, e ora 9:14, și tu n-ai apărut, nici măcar cât să-mi răspunzi.
multumesc pentru articol… ce surpriza placuta in ziua asta mohorata si ploioasa. multumesc inca o data.