Fobii

Am fobie de oglinzi. Reala, nu imaginara. Se lasa cu revolta, tremurat, lesin si necesitatea unei camasi de forta pentru a nu-mi dicta singura 7 ani de nenoroc.

Probabil este pentru ca Angelina Jolie din capul meu nu seamana deloc cu Gabourey Sidibe Salma Hayek reflectata de amica mea de pe perete, oglinda.

Insa, cum totul e relativ si cum o vestita vorba spune ca nu toti barbatii ”este ” porci ci doar nu l-ai intalnit pe printul fermecator inca, asa este si cu oglizile. Nu toate imi sunt inamice. Ci doar nu am intalnit oglinda potrivita (probabil un poster ar fi mai indicat). Suficient de mica incat sa imi zaresc cate un element al fizionomiei sau trupului pe rand si sa ma amagesc ca nu este a mea glezna groasa de vreme ce nu e legata de chipul meu de Angelina.

Asta pana astazi. Cand printul meu charming in materie de oglizi mi-a taiat calea. Si m-a prins in bratele-i viguroase de pin baituit si lacuit. Suficient de mare, mi-am spus. La diametrul oglinzii, ma refer. Iar pe brate o sa imi tina cu fidelitate si colierele, si esarfele, poate si cheile inimii mele casei mele.

Petrosan, m-ai vindecat de fobii!