Și ajung din nou la pisici. De data asta, din cauza că mă pregătesc să fiu dădacă pentru o săptămână și un pic pentru un pisoi de aproximativ 2 luni. Alintat cu mare drag Coșmărel – vă cam puteți închipui de ce :).
Am trăit cam tot timpul cu o blănoasă – cel puțin – în casă. De aceea mi-e tare greu să înțeleg cum poți să nu fii nebun după ele. Sau nebun pur și simplu, mai ales când sunt mici, hehe. Acum născocesc tot felul de scuze ca să explic de ce nu îmi iau pisică / pisici. Ba că nu am casă, ba că nu am cum să mă ocup de ele, ba că aia, ba că ailaltă. După cum spuneam, scuze. Și nici măcar așa de bune.
Știu la fel de bine, că asta e doar o întârziere a inevitabilului.
Astăzi facem un exercițiu – eu, care ador blănoasele , dar parcă nu mă pot hotărî asupra momentului, și voi, cei puțini care nu le iubiți. Încă.
Vom adopta pisici. Negre – că doar nu credem în superstiții. Una care știe tot ce mișcă, una care-i mai nevinovată. Una cu ochi șmecheri și experți în evaluarea potențialilor sclavi, una cu ochi mari, rotunzi, de căprioară.
Au un singur lucru în comun – un ușor iz de provence care răzbate dinspre lemnul cutiei pline de lăbuțe, mustăcioare și blăniță.Reversul medaliei, pardon…interiorul cutiei, dezvăluie esența pură de pisică ;) .
Purr….purrrrrrr….purrr…purrrr……
Așa-i că ne descurcăm de minune?
Foarte dragut si prietenos articolul…si produsul. Felicitari
ai uitat sa pomenesti de matza ninja dinauntrul capacului…cea mai hazoasa :)
Pe aia mica, sclavuta inocenta, trebuie s-o iau sub aripa putin s-o invat ce e viata asta plina…. de smechere cu expertize negre:))) Ca se va face frumoasa si despteapta mai incolo:))
Parca are alt gust coofeaua cu Pisi by Lett :)
Dementiala cutia!! Dementiala prezentarea :)