De-ale polimerilor: clay softener

În ultima vreme am tot felul de idei pentru obiecte mai delicate din luturi polimerice și sunt sigură că nu sunt singura. Pe măsură ce ne obișnuim cu materialul și învățăm să lucrăm cu el în mod eficient, detaliile lucrurilor pe care le facem parcă tind să devină mai fine. :)

Problema cu detaliile subțiri/fine, cum sunt petalele florilor de exemplu, este că sunt foarte fragile. Sigur, dacă folosim întotdeauna cel mai nou lut polimeric, abia scos din țiplă, elementele subțiri vor fi destul de rezistente. Dar câte floricele au acest privilegiu? :)

Sunt sigură că, la fel ca mine, mulți artizani au avut parte de acele bucăți de lut polimeric folosit mai rar care în timp s-a uscat și acum se fărâmițează și este greu (dacă nu imposibil) de modelat. Și mai este și foarte greu de amestecat cu alte culori.

De curând am descoperit rezolvarea acestor probleme: FIMO Mix Quick.

Acest material redă lutului polimeric flexibilitatea și rezistența, fără să îi afecteze culoarea în mod semnificativ (eu una n-am observat nici o modificare până acum).

Pentru rezultate bune trebuie folosit cu măsură, bineînteles, după indicațiile de pe pachet. Dacă folosim prea mult va avea efecte nedorite: lutul va fi prea moale și greu de modelat sau chiar va face lutul să fie și mai fragil. Proportia optimă de lut polimeric/clay softener este de 3/1 și nu mai mult de 2/1.

Am făcut un test pentru a-i demonstra calitățile. Vă voi arăta rezultatele lui în imaginile următoare.

Am facut 5 dreptunghiuri (de grosimi și lungimi identice) din FIMO Classic Chocolate și FIMO Soft Chocolate, amestecate cu FIMO Mix Quick în cantități diferite. Le-am copt la foc mic pentru 20 minute și le-am lăsat câteva ore să se răceasca. Apoi am verificat după câte îndoiri se rupe fiecare dreptunghi.

Numerele de pe poze semnifică numărul de îndoiri.

A. FIMO Classic Chocolate vechi simplu. Foarte dificil de modelat, se fărâmițează la început. S-a rupt repede, după cum mă așteptam.

B. FIMO Classic Chocolate vechi + o cantitate optimă de FIMO Mix Quick. Acesta a fost cel mai rezistent dreptunghi. Până la urmă s-a rupt și el, dar am pierdut numărătoarea. :P

C.  B. FIMO Classic Chocolate vechi + o cantitate prea mare de FIMO Mix Quick. Prea mult clay softener l-a făcut să se rupă mai repede, dar tot nu atât de repede ca înainte.

D. FIMO Soft Chocolate abia scos din ambalaj. S-a rupt imediat. În apărarea lui FIMO Soft, trebuie să spun că produsul arăta ca și cum a stat mult pe raft. :P Probabil că era deja destul de vechi atunci când l-am primit și de atunci sunt săptămâni bune, dacă nu luni. :) Așadar, nu întotdeauna ne putem baza pe faptul că lutul polimeric cumpărat este proaspăt.

E. FIMO Soft Chocolate abia scos din ambalaj + FIMO Mix Quick. S-a rupt mai greu, dar tot mai repede decât FIMO Classic. S-ar putea să fi pus și un pic prea mult clay softener. :P

L-am folosit cu succes și în combinație cu Cernit, în caz că mai e cineva care le combină. :D

Testul mi se pare foarte revelator. Arată că un obiect din lut polimeric se rupe doar dacă este folosit lut vechi sau dacă cineva chiar încearcă să îl rupă. Când am început să lucrez cu FIMO am făcut greșeala de a folosi FIMO vechi și după ce cuiva i s-a rupt o floare am decis să descopăr misterul și să îl rezolv. :D Sper ca alți artizani să citească acest articol înainte să o pățească. :P

Spor și inspirație!

[[[REMBRANDT]]]