Diana și Alex formează împreună Dungulitze, magazinul de bijuterii unicat și semi-unicat, dar și o familie. Deși le-ar plăcea să facă doar bijuterie de autor, cei doi consideră că piața din România nu este încă pregătită și deschisă la așa ceva. Lucrând cu metale prețioase, ne spun că este nevoie de efort financiar și spiritual în egală măsură pentru a găsi echilibrul perfect, armonia unei piese deosebite.
Dungulitze ne povestesc despre atelierul lor, care nu este nicidecum romantic, luminos sau organizat. Bancul de lucru al bijutierului, ca oriunde în lume, este pătat de chimicale și de flacăra arzătorului. Alex se ocupă de partea aceasta, de artist meșteșugar (metalsmith, cum îi place lui să spună), pe care a învățat-o singur, fără cursuri de specialitate. În paralel, soția lui, Diana, se ocupă de clienți, de livrări, design sau administrarea bugetului.
Câteva tehnici esențiale sunt topirea, alierea, laminarea, lipirea, fabricarea, montarea pietrelor și slefuirea. Alex ne spune că este important să cunoști foarte bine materialele, pentru că într-o fracțiune de secundă ți se poate topi toată munca anterioară. Trebuie să îți placă procesul de creație și fabricare cel puțin la fel de mult cât produsul final. Doar așa se nasc bijuterii pe care le lași moștenire fiicei sau nepoatei, bijuterii cu valoare sentimentală.
Diana și Alex și-ar dori un atelier la standarde occidentale: mare, bine iluminat, cu puncte de lucru dedicate pentru fiecare operațiune. Acolo ar putea folosi ciocanul și alte unelte zgomotoase fără a deranja vecinii, la orice oră din zi sau noapte. Ideal, ar avea vedere la mare sau la pădure, pentru că formele naturii îi inspiră. Pe viitor, vor să exploreze mișcarea Art Nouveau, un pas ce necesită multă pregătire și lucrul cu materiale noi.
Felicitari si bafta cu obtinerea unui nou atelier! :) Eu imi doresc sa am macar unul ca al vostru! :))
Este fascinant atelierul in care se nasc bijuteriile. Va doresc sa va indepiniti visele pentru a putea face cati mai multi clienti sa se bucure de podoabele lucrate cu multa migala si pasiune.
Multumim frumos! Speram sa se intample cat mai curand posibil. Din pacate necesita multa organizare si mai ales bani. Apreciem urarile! Multam fain!
spor la munca…ce inele frumoase… :)
felicitari,ma uit la masa de lucru si ma apuca dorul.Asa arata si masa mea candva,mai exact acum 8 ani,cand am renuntat la munca clasica de bijutier.de ce?pt ca am nascut un copil,am venit in Bucuresti,iar aici in afara de a repara piese nu am gasit alceva de munca.Mi-am iubit si inca imi iubesc meseria dar nu o mai pot practica din pacate,asa ca mi-am reorientat spre alte confectii de bijuterii.Va doresc multa bafta si succes sa reusiti sa faceti ce va doriti