Ne place să creăm. Avem emoţii şi sentimente unice, de la proiectul şi design-ul obiectului, trecând prin travaliul lucrativ, până la relevarea obiectului finit. Minţile noastre şi mâinile lucrează neobosite, iar fervoarea creaţiei este de neînlocuit.
În mod natural vine şi dorinţa de a creşte, de a ne dezvolta artistic, spiritual, cu o expresie în material. Cum putem realiza un univers ideatic pe parcursul mai multor ani, o amprenta de stil unic asupra creaţiei, o direcţie coerentă şi bine structurată a particularităţilor noastre puse în practică?
Sursele răspunsului sunt poate cea mai importantă expresie de cultură a epocii contemporane: publicitatea şi marketing-ul, iar conceptul cheie în realizarea lor este brand-ul.
Sunt sigură că fiecare dintre noi simte o altă definire, dar putem trasa câteva noţiuni pentru a explica: brandul este un nume, un simbol, a cărui intenţie este aceea de a se identifica cu produsul, serviciul unei persoane sau unei companii. Brandul reprezintă mai mult decât tranzacţia financiară între client şi ofertant, reliefează o legătură emoţională între produs, serviciu care inspiră loialitate dincolo de raţiune şi client deja fidelizat. Un brand trăieşte în mintea consumatorului de imagine şi reprezintă suma tuturor experienţelor şi percepţiilor pe care clientul le are despre un anumit produs, serviciu sau organizaţie. În linii mari, un brand este promisiunea făcută unui client.
Brandul este o metodă, iar în mod concret un logo, un simbol sau un design, un nume sau combinaţia lor definind şi diferenţiind un produs sau o companie şi transmite atribute, beneficii, valori, personalitate, tip de consumator căruia i se adresează. Este suma tuturor caracteristicilor făţişe sau inefabile, care individualizează o ofertă şi o fac unică. Este instrumentul principal cu ajutorul căruia ne creăm o identitate artistică în exterior.
Atunci când configurăm un brand propriu, putem îmbogăţi trăirile noastre intime şi exprimarea personalităţii cu următoarele direcţii:
– definirea unui stil propriu brandului (a fi unic);
– capacitatea de “clasicizare” a imaginii în decursul anilor (a nu se demoda);
– capacitatea de apropriere a noului şi a tendinţelor viitoare (a fi nou).
În mod practic, putem trece uşor de la artizanatul ce reprezintă intrinsec un brand, la separarea, organizarea şi diferenţierea individualităţii noastre. Va propun câteva sugestii concrete iniţiale;
– stabilirea unui cadru legal de activitate (balanţa avantajelor se înclină în favoarea noastră, prin certitudinea seriozităţii şi verticalităţii oferite, şi în sens invers prin avantaje materiale şi aceeaşi maturitate pe care ne-o conferă);
– crearea unui logo (amprenta, variabile mai presus de cuvinte ce ating pozitiv motivaţia de a cumpăra);
– crearea de etichete (libertatea este totală, ele pot fi din orice material sau compoziţie, cu condiţia să răspundă întrebării “Cine a creat acest produs?”, şi să fie satisfăcător pentru autor, dar şi pentru client);
Putem puncta reclama, fidelizarea clientelei, şi în mod continuu aspecte care ţin de menţinerea identităţii brandului.
Fără pretenţia ca explicaţiile mele să fie exhaustive, am dorit să structurez un “ABC” al devenirii artistice de la domeniu de nişă la prim – planul design-ului specializat. Fiecare dintre noi rezonează altfel cu dimensiunea artistică sau valorile propriei creaţii, însă ne putem interioriza teoria şi născoci lucruri cu adevărat unice în practică.
Credeaţi că munca de creaţie propriu-zisă este asiduă? Iată că şi partea de marketing este la fel de laborioasă.
Vă urez succes şi vă spun cu drag să aveţi încredere în voi, faceţi lucruri minunate!
Un articol extraordinar: util, foarte bine exprimat si structurat. Felicitari! Imi place cum gandesti ;) Si stiu ca ai dreptate; si ma frustreaza ca imi e mai usor sa ma gandesc la un model nou de brosa decat sa elaborez in plan bun de marketing sau un logo in care sa rezum tot ceea ce am facut pana aucm si ceea ce va veni, principial vorbind. Uof, sunt foarte multe de zis, dar te sun eu in vreo doua saptamani ;)
Jos palaria pentru diacritice!
Multumesc Andreea; am intentionat sa deschid ‘un ochi’ si asupra acestor aspecte, chiar daca am precizat doar cateva. Restul depinde de fiecare… In plus, e cea mai buna cale de a te proteja de ‘plagiat’.
Azi-noapte ma gandeam la articolul tau si mi-a venit in minte un comentariu care se muleza perfect situatiei (adica autorului si continutului articolului:
Touché monsieur le pussycat!
Este foarte interesanta dezbaterea pe care ai propus-o, dar lasand la o parte toate detaliile marketing-ului si branding-ului care normal ca sunt la fel de complicate ca si crearea unui produs original, caci pana la urma tot la creativitate se rezuma, dar de alta natura, am observat ca ai specificat un detaliu: acela al bazei legale.
Te referi aici la inregistrarea unei marci (la OSIM) pe care o poate face oricine, persoana fizica sau juridica sau la intrarea in legalitate fiscala: crearea unei SRL( sau PFA)? Un lucru foarte minunat daca legislatia romaneasca nu ar fi atat de rigida,cu multe lipsuri, cu norme stupide care lasa loc de interpretare doar in defavoarea comerciantilor.
Nu stiu daca sunt off-topic cu subiectul pt. ca tu vorbesti de importanta crearii unui brand, dar pe mine ma framanta subiectul de ceva vreme.Zic asta pt. ca exceptand site-urile de genul e-bay (okazii, etc) si breslo in cazul nostru (desi ar fi un semn de intrebare si aici, nu mai intru in amanunte acum ) care intra in categoria de “bazar” si nu sunt supuse taxarii de catre stat ( ma refer la taxarea vanzatorilor si nu a companiei care detine site-ul), toate magazinele on-line (blog, site ce vrei tu) care au impanzit netul cu vintage, artizanat , pamant pe Luna,nici nu conteaza cu ce, atata timp cat expun produse carora le sunt atasate preturi ,teoretic sunt in ilegalitate (termenul exact fiind de evaziune fiscala) din atatea puncte de vedere ca ti se face parul maciuca.
Exista solutii in privinta asta, dar crede-ma sunt atat de costisitoare si imposibil de realizat de catre o singura persoana, mai ales de una fara pregatire economica, incat ar descuraja pe oricine s-ar incumeta.Cu exceptia faptului in care dispune de un buget aferent, lucru un pic contradictoriu, pt. ca pana la urma urmei iti vinzi creatiile ca sa obtii un venit, nu ca sa te aflii in treaba.Altfel le expui si zici:” uite ce fac eu in timpul liber si cat de creativ(a) sunt!!Va place?Ce ziceti am talent?”.La noi pt. moment (ca eu tot sper sa se redreseze lucrurile) lucrurile acestea hand-made au un pret atat de mic ,ca nu vad cum ar putea sustine cheltuielile solicitate de o firma in conditiile birocratiei noastre.
In strainatate exista legi care ii protejeaza pe artisti, la noi e o ceata totala.Abia au reusit sa faca ceva pt. taranii care isi vindeau produsele in piete, ca pana la aparitia “certificatului de producator” erau luati pe sus pt. ca nu puteau dovedi provenienta produselor.
Ma rog am terminat, pt. moment cred ca exista pesti mai mari de prins pt. inspectorii fiscali, dar totusi e un subiect important.Daca am fost off-topic imi cer scuze, treceti mai departe, va urez spor la treaba, multa, multa inspiratie ca sa ne aduceti cele mai frumoase lucrusoare si VANZARI CAT MAI MARI!
Nu eşti deloc offtopic Andreea şi mă bucur că ai scris. Despre cadrul legal – m-am referit şi la firmă/pfa şi la osim.
Te asigur că nu este nimic complicat şi descurajator în a înregistra şi a ţine o firmă, sau şi mai simplu, persoană fizică autorizată. Atât timp cât tu ai intrări (facturi pe marfă, instrumente, mijloace fixe, abonament telefon, decontări, etc) şi ai şi ieşiri (facturi pe produsele pe care le expui în magazine) există o balanţa care chiar te scuteşte de plata vreunui impozit pe mai mulţi ani, până te dezvolţi şi ai un rulaj mai mare.
Apoi, mi se pare că beneficiile sunt multiple. Unul ar fi că în primul rând te iei tu în serios. Apoi şi clienţii, magazinele, cei cu care colaborezi în general. Odată cu un rulaj mare cresc şi şansele de creditare sau obţinere de fonduri pentru investiţii în propria afacere.
Probabil că România nu este actual cea mai benefică ţara pentru a prospera din creaţie, dar am adresat acest articol celor ce ţintesc mai sus. Şi astfel, la un nivel mai profi, putem ieşi şi în lume cu talentul nostru :)
În fine, punctul meu de vedere nu avea că mainstream cadrul legal, ci era menit să dea un imbold pentru un pic mai mult profesionalism, era un strigăt nu doar că vrem să facem, ci şi putem! :)
E acum daca tot vorbim de cadrul legal si nimeni nu a mai zis nimic de brand, e 12 noaptea si avem voie la batut campii pe alte teme.
Si poate subiectul este pe langa marketing si posibilitatea dezvoltarii de la o simpla pasiune la o afacere in toata regula, care pe langa satisfactia materiala ti-o aduce pe cea a recunoasterii propriei valori, poate pt. unii mai importanta decat cea financiara, dar aceste 2 lucruri sunt legate pt. ca nu te poti dezvolta si ramane in acelasi timp in underground, daca pot zice asa.
Si daca tot vrem sa dam un impuls pt. profesionalism poate ar trebui sa se afle si ceva legat de acest aspect.
Poate ar trebui deschis un topic si pe aceasta tema, pt. ca lucrurile nu sunt chiar asa simple.Ma refer la un ajutor sau mai bine zis niste informatii concrete pt. artistii/creatorii care expun pe breslo.
Andreea, fetelor, de astazi avem forum! :)
Putem sa vorbim si acolo despre orice.