Nu stiu cand, cum, iar m-a luat prin surprindere octombrie. In asemenea hal, incat trebuie din nou sa realizez ca era toamna de mult, din septembrie chiar. Prin noiembrie o sa se ingroase gluma.
Dar ce vroiam de fapt sa spun e ca imi place toamna. Si-mi plac culorile ei mai presus de orice culori de anotimpuri. Imi place cum verdele rugineste treptat si-mi place cand tot portocaliul adunat pe jos si prin copaci se combina cu un albastru de cer senin. Cam ca acum, cand intuiesc, dintr-un birou cu geamuri opace, o toamna blanda si insorita.
Si sper sa ma astepte toamna asta si pe mine. Cat sa apuc sa ma plimb putin prin frunze, agale si lenes. Sa vad lumea prin lentile portocalii. Sa fie totul cald, colorat si sa fosneasca usor. Sa para zilele lungi, desi sunt tot mai scurte. Si toata frenezia asta sa se impleteasca cu un cer albatru infinit, intr-o completa armonie. Cam ca o simfonie, asa. Impletita cu zilele mele, chiar cand sunt in biroul cu geamuri opace. De catre HandmadeByME.MonikaEgyed, cu drag de toamna, direct pe mana, ca un legamant.
Be First to Comment