Cu mere.
Fără mere.
Aceasta-i întrebarea, chiar dacă am mâncat omis semnul întrebării.
Mie nu-mi prea plac merele, dar de dragul doctorilor, parcă aș mânca câte două pe zi – așa, să fiu sigură.
Aș mânca – ceea ce înseamnă însă că nu mănânc, și nici nu intenționez să mănânc. Lucru care mă duce la o altă problemă, pe lângă doctorii care vor da năvală – merele or să-mi stea în fructiera cu luciu de lac albastru, creație CherishCeramics, zile multe. Mă rog, numărul zilelor depinde, desigur, de pesticidele cu care au fost drăgălite merele, dar sigur vor fi multe.
Și atunci, eu cum să îmi privesc chipul de zână în glazura fructierei? Cum să număr toate nuanțele de verdealbastru? Cum să pipăi textura rece și fină? Cum să o admir din stânga, de sus…de la fereastră?
Nu pot, înțelegeți. Că nu mă dau în vânt după mere.
Deci e clar – fără mere .
Voi v-ați decis?
Cu pere. :)