Muzeul Naţional Cotroceni organizează miercuri, 25 septembrie 2013, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei ”România interbelică în fotografiile lui Iosif Berman”, dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului.
Iosif Berman a fost numit de către contemporanii şi apropiaţii săi: „decanul fotoreporterilor români“, „omul cu o mie de ochi“, „vânătorul de nori“, „coautor al imaginii satului şi al ţăranului român“. A fost în acelaşi timp şi un magician al aparatului de fotografiat, un om îndrăgostit de meseria sa, un om care a trăit atâta timp cât a putut fotografia.
Fotograful şi fotoreporterul Iosif Berman s-a născut la 17 ianuarie 1892, la Burdujeni, lângă Suceava, într-o familie de evrei. A învăţat să fotografieze încă de pe vremea când urma liceul la Suceava, stând pe lângă fotografii ambulanţi din oraş şi frecventând atelierele fotografice.
În anul 1912, la vârsta de 20 de ani, Iosif Berman a venit la Bucureşti, unde a participat la un concurs de fotografii organizat de Constantin Mille, director al ziarului „Adevărul“, şi cel care a plasat această publicaţie în elita presei române moderne. La acest concurs, tânărul Berman, ca urmare a cunoştinţelor fotografice dobândite şi mai ales datorită chemării native pe care o avea pentru această meserie, a câştigat Premiul I şi a fost angajat la publicaţiile lui Constantin Mille – „Adevărul“ şi „Dimineaţa“.
Personalitatea lui Iosif Berman este recunoscută pe plan naţional şi internaţional, pe parcursul anilor interbelici, fotografiile lui apărând în “Adevărul”, “Dimineaţa”, “Curentul”, “Realitatea Ilustrată”, “România Ilustrată”, “Ilustraţiunea Română”, “Cuvântul Liber”, “L’Indépendance Roumaine”, precum şi în “National Geographic” şi “The New York Times”. Iosif Berman a fost şi fotoreporter corespondent al agenţiilor de presă “Associated Press” şi “Scandinavian Newspaper Press”. A fost şi fotograf al Casei Regale a României şi în acelaşi timp a participat şi la campaniile monografice organizate de profesorul şi sociologul Dimitrie Gusti.
În cadrul expoziţiei pe care Muzeul Naţional Cotroceni o organizează, la un interval de 10 ani, după cea organizată în anul 2003, de către Muzeul Ţăranului Român, este cuprinsă întreaga tematică a creaţiei lui Iosif Berman: fotografii în care apar regele Ferdinand I, regina Maria, regele Carol al II-lea, principele Mihai şi alţi membri ai familiei regale, alături de oameni politici şi de cultură ai vremii, domni şi doamne îmbrăcaţi după moda pariziană, cunoscutele fotografii cu mulţimea trecătorilor şi automobilelor pe Calea Victoriei, petrecerea timpului liber la terase şi picnicuri, trecători grăbiţi, ploaia căzând pe străzi, prima ninsoare, instantanee din parcurile Cişmigiu, Carol şi Herăstrău, străzi inundate şi mocirloase, ţărani cu cobiliţe, pieţe şi hale, lustragii, obiceiuri de sărbători, cumpărarea brazilor, căluşari, tarafuri, dar şi imagini din diferite cartiere, sau clădiri şi monumente, unele dintre ele astăzi dispărute.
În expoziţie se regăsesc şi fotografii din campaniile monografice ale profesorului Dimitrie Gusti, de la Nereju (Vrancea, 1927), Fundul Moldovei (Suceava, 1928), Drăguş (Braşov, 1929), Runcu (Gorj, 1930), Cornova (Basarabia, 1931), la care Iosif Berman a participat, în calitate de fotograf. Iosif Berman a reuşit să fie fotograful care a prezentat lumea satului românesc interbelic, fiind considerat primul profesionist al fotografiei etnografice româneşti.
Iosif Berman a fost un apropiat al marilor scriitori şi reporteri ai vremii: Filip Brunea-Fox considerat „prinţul reportajelor“ şi Geo Bogza, dar şi a caricaturistului Ross, fiind influenţat de noile curente avangardiste. Despre Berman, Geo Bogza spunea că a produs o revoluţie în lumea imaginilor fotografice, “smulgându-le din anchiloza de până atunci şi încărcându-le cu viaţă adevărată”.
Promulgarea primelor legi cu caracter antisemit, după venirea la putere a guvernului Goga-Cuza în 1937, a dus la închiderea ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, lui Iosif Berman fiindu-i interzis să mai fotografieze. Acest lucru i-a declanşat o puternică depresie, ceea ce a dus, alături de alte probleme de sănătate, la moartea sa prematură la 17 septembrie 1941, la numai 49 de ani.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 25 septembrie – 20 octombrie 2013, de marţi până duminică între orele 9.30 – 17.30, şi beneficiază de un album, care va putea fi achiziţionat de la magazinul de prezentare al muzeului.
***
Expoziţia este organizată în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional de Istorie a României, cărora li se alătură Colecţia Luiza Berman, cu fotografii inedite de familie, oferite spre expunere Muzeului Naţional Cotroceni, prin amabilitatea doamnei Adina Ştefan.
Parteneri principai: Apa Nova, Konica Minolta
Parteneri media: Onlinegallery, Agerpres, Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Bucureşti, Rador, Şapte Seri, ArtOut, Căminul, Port.ro, Business Woman, Qmagazin, Artindex, Fundaţia Culturala Magazin Istoric, Historia, Breslo.ro, Modernism.ro, TVCity, SensoTV
Persoană de contact:
Ştefania Ciubotaru
0213173106
email: [email protected]
Be First to Comment