Articolul de azi s-a nimerit perfect. Azi este 1. septembrie, prima zi de toamna, cel putin calendaristic. Si pentru ca in oras deja toate vitrinele magazinelor sunt decorate cu pulovere, cizme si fulare in culori calde, pamantii, m-am gandit sa facem un update si “vitrinei” Breslo si sa o decoram cu ceva specific anotimpului. Asa ca pentru astazi am pregatit un magazin foarte apropiat de natura. Este vorba despre Pixie, magazinul care iti permite sa porti florile si frunzele de afara oriunde sub forma de bijuterii delicate.
Cine este persoana din spatele magazinului? Spune-ne cateva cuvinte despre tine.
Bună, o să încep cu un self-introduction foarte școlăresc: mă numesc Andrada și sunt studentă a Facultății de Arhitectură în cadrul UAUIM. Deși eu mă ocup în mare parte de ce înseamnă magazinul pe Breslo, colaborez și cu o bună prietenă si colegă de facultate, Carmen, care are o grădină superbă îngrijită de tatăl ei. De fiecare dată când mai înflorește ceva, își rupe din timp și le pune frumos la presat pentru mine (la o scară mai mare aș putea-o numi furnizorul meu).
Ce te inspira atunci cand creezi?
Flori, ierburi, culori, stări. De obicei când mă întâlnesc cu Carmen, primesc niste hârtii împăturite în două, puse într-un teanc, și când încep să le deschid una câte una și văd florile presate, îmi trec prin minte o grămadă de idei, mă entuziasmez când văd ce culori frumoase poți găsi în natură, și cât de intense și diferite pot fi texturile, unele fragile, altele ca niște tușe de acuarelă.
Care sunt materialele tale preferate si de ce?
Am multe materiale care îmi plac, pentru că fiecare vine cu tehnica lui, lemn, lut, textile, culori (sub toate formele), însă pentru magazin am ales să lucrez cu flori, ierburi presate și pene (still working on that). Când eram mai mică, țin minte că de mărțișor mă plimba mama prin zona ambulantă de tarabe care luase locul străzii pe perioada lui martie, și vedeam niște mărțișoare cu flori presate, care mi se păreau fascinante și mă tot întrebam cum se fac. Evident, în acea perioadă accesul la informație era limitat, încă nu puteai să “google it”, trebuia să cunoști oamenii potriviți ca să ai acces la anumite materiale, așa că atunci când profesoara mea de desen mi-a făcut cadou o pânză pentru pictat am fost foarte fericită.
Cum ai caracteriza creatiile tale?
Îmi place să cred că ceea ce fac e mai mult decât să conserv niște plante în rășină. Fiecare floare are o legendă și vine cu o simbolică. Și povestea e mereu diferită, multe sunt din mitologia greacă sau romană, unele au căpătat semnificații în anumite culturi (celtică, persană, creștină, musulmană, japoneză) sau perioade (Antichitate, Evul Mediu, Victoriană), altele au fost folosite ca poțiuni magice sau în alchimie. Sunt povești amuzante, emoționante, pasionale, vesele, misterioase, fericite. Purtăm povești în urechi, la gât, în piept sau la deget și împrumutăm energii și semnificații din timpuri de altădată, care ne fac ziua mai luminoasă și pe noi puțin mai visători și sensibili la ce se întâmplă în jur.
Ce asteptari ai de la magazinul tau de pe Breslo, si cum a inceput totul?
Țin minte că prima oară când am vrut să fac o bijuterie din ceramică, a fost după ce o prietenă m-a luat cu ea la expoziția de Crăciun de la Sala Dalles, unde am ajuns în fața unui stand, care pentru mine era ca raiul pe pământ: genți textile pictate, rochii, bijuterii, lucrate manual atât de frumos încât îți venea să le iei pe toate acasă. Am ajuns la birou plină de entuziasm și am început să mă documentez de unde aș putea să fac rost de materiale (lut, pensule, acrilice, lac, panglici, accesorii metalice), și m-am apucat de lucru. Prima pereche de cercei, un verde lime cu niște motive geometrice negre, groaznici. Margini neșlefuite, forma nu era perfect rotundă, suprafața pictată neregulată. Ca orice novice în domeniu, mi-a luat un timp să mă acomodez cu tehnica, însă prin multe încercări am ajuns să-mi formez un stil. Intre timp, am aflat și de Breslo, care atunci era foarte la început, și m-am gândit că ar fi interesant să postez într-o comunitate handmade și să interacționez cu oameni cu preocupări asemănătoare. Atunci când ești în contact cu o lume așa vibrantă, simți că vrei să faci ceva și mai frumos, prin care să te depășești pe tine însuți, și de aceea, așteptarea mea de la Breslo e să mă îndemne prin oamenii ei minunați să devin the best of me.
Care sunt etapele procesului de creatie? Asterni schite pe hartie si faci planuri sau esti genul care incepe direct sa creeze in functie de ideea momentului?
Cred că singura schiță pe care o fac e cea pentru cutiile de prezentare ale bijuteriilor, acolo am nevoie de niste dimensiuni in cm. Totul începe cu o plimbare frumoasă printr-un parc sau o grădină, când deodată imi fuge privirea către o pată colorată din iarbă sau dintr-un copac. Evident, sunt ca la furat cirese, doar că sunt flori, prin parcurile publice, cu evidenta nemulțumire a însoțitorului, care mă bate la cap să iau niște ghivece sau semințe. Dar care ar mai fi plăcerea, riscul, suspansul, adrenalina? Și port cu mine mereu un moleskine primit cadou (trebuia să fie pentru schițe, dar i-am găsit o utilizare mai haioasă), care cu elasticul minunat asigură presiunea potrivita pentru floricelele furate. De aici urmează transferul pe niște foi albe acasă și presatul adevărat abia acum începe, sub niște reviste de arhitectură. Între timp mă rog ca florile să-și păstreze culorile și după ce se usucă, și răsuflu ușurată că pigmentul e la locul lui, încep să văd ce culoare de fundal ar putea pune mai bine în valoare floarea, sau dacă textura în sine a petalei sau frunzei e cea care trebuie să iasă în evidență, încep să o decupez după forma bazei. De aici povestea cu rășina și cele 24 de ore o știți. Asta ar fi partea de creație, însă pentru mine și partea de prezentare e la fel de importantă. De multe ori, ce culeg eu sau ce primesc de la prietena mea sunt flori pe care poate nu le-am mai văzut niciodată și stau uneori ore întregi cu ochii în atlasul botanic sau caut pe net după caracteristicile plantei până reușesc să o identific. Fiecare bijuterie vine însoțită de o cutie care să o completeze armonios și o cărticică (sau așa îi spun eu) pe care scriu legenda sau semnificația plantei și fac un mic desen, iar de șnurul care înfășoară cutia agăț un steguleț care poate fie să conțină o dedicație (un La multi ani, un Cu drag pentru), fie să poarte numele creației. Cred că această atenție pentru detalii îi aduce mai aproape pe cei care îmi vizitează magazinul – cum se spune, detaliile fac diferența – și sunt un motiv în plus de bucurie pentru cei care revin.
Cum ai ajuns la numele magazinului? Are o semificatie anume?
Acum mult mult timp, când mi-am deschis magazinul pe Breslo, nu m-am gandit prea mult. E asemănător cu adresa de mail pe care ți-o faci când ești în clasa a 8-a (sau probabil mai devreme pentru generațiile de acum) al3x@ndr@_4ever_1989. Acum când te-ai făcut mare, îți trebuie ceva mai serios, dar parcă nu prea te-ai desprinde de vechea adresă, deja toată lumea te știe așa. Cam așa e și cu Pixie. Pixie îi spuneam unei bune prietene cu care mergeam la pregătire pentru arhitectură, pe vremea când lucram cu ceramică. Când mi-am redeschis magazinul acum câteva luni, m-am tot gândit dacă ar trebui să-mi creez nu cont nou cu alt nume, dar probabil m-am atașat prea mult de Pixie, care mi-a adus niște experiențe frumoase, așa că sper să-mi poarte la fel de mult noroc ca și până acum numele ăsta decis într-o doară.
Si eu m-am atasat …..de persoana care se afla in spatele acestui nume,,,,Pixie”, oricum Andrada este o persoana deosebita, tine-o tot asa, ne place ceea ce faci, caci faci bine, M.
cat de frumos :)
Port cu placere inelul pe care l-am cumparat de la Andrada! Desi nu port bijuterii mereu – acest inel este ” acea bijuterie ” care ma personalizeaza! Ii multumesc Andradei pentru creatiile minunate! Cat mai mule idei si cat mai multi clienti multumiti!