Temeri…

Sa o deschid, sa nu o deschid?!

Aceasta este intrebarea. Si se perinda prin mintea mea de ceva timp.

Mi-e teama ca miresme proaspete de primavara vor navali asupra-mi. Iar cand se vor fi evaporat, am sa blestem cumplita iarna ce a adus cu ea intunecimea cerului si copaci tristi si goi.

Mi-e teama ca am sa ma las furata de o lume feerica si minuscula ce cutia a ferecat strasnic. Si n-am sa las boabe de orez in urma-mi, si am sa ma las pierduta. Mi-ar fi bine acolo, probabil ca si unora fara mine, dar pentru cata vreme?

Mi-e teama ca nu o voi mai deschide nicicand daca am sa continui sa adulmec florile pictate crezand ca sunt reale.

Mi-e teama ca BogdanStefan mi-a furat inima!

Ce usor e pentru voi, barbatii!