Emily

Salut!

Sunt Emiliy. Am ochi albastri si privirea intensa si patrunzatoare. Asa mi-a spus cineva odata si eu am retinut, pentru ca mi-a placut. Cel mai mult imi doresc sa fiu deosebita, speciala, neasemuita si cred ca aceasta privire albastra ma ajuta (pe langa alte calitati despre care o sa iti vorbesc indata). Sunt balerina. Da, da, de cand ma stiu mi-a placut sa dansez pe varfuri si sa port rochite scurte si vaporoase, care, atunci cand ma invart, fac in jurul meu valuri sau chiar titireze. Asta pentru ca pot sa ma invart foarte repede. La toamna mama o sa imi cumpere primele mele poante si o sa ma inscrie la Scoala de Balet. O sa fie util, a zis ea, sa dansez mai disciplinat, sa am o structura si o directie. Nu am prea inteles, dar ma bucur ca ma duc. Astfel o sa pot participa la spectacole si lumea o sa ma aplaude frenetic, o sa-mi scandeze numele cu infiorare si o sa imi daruiasca mormane de flori. Voi fi in scurt timp celebra. Printesa balerina Emily! Sper sa ma lase mama sa merg la scoala cu coronita de printesa de care acasa abia ma despart. Mama spune ca ma face infumurata si ca as face bine sa nu mai fiu asa cu nasul pe sus. Dar eu nu inteleg cum vine asta. Sunt o purcica, normal ca am nasul pe sus, asa e el construit, nu am ce-i face. Si despre infumurare… nu stiu ce sa zic. Cand am intrebat cum as putea fi infumurata, cand nu stau in fum niciodata si am grija sa imi aerisesc in fiecare zi camera temeinic, mama mi-a spus ca sunt nitel obraznica si imi iau nasul la purtare. Asta iarasi nu am inteles. As fi putut sa-l las vreodata acasa? Sigur ca il port mereu… Dar desigur asta nu am mai intrebat. Poate o sa invat la Scoala de Balet si despre lucrurile astea, pentru ca tata mi-a spus ca sa nu-mi inchipui ca acolo o sa fie numai dans, dans, dans. Ca el spera sa dobandesc si o educatie solida (da, chiar asa mi-a spus). Nu-mi mai bat capul cu toate cuvintele astea grele de adulti. Deocamdata sunt fericita cu rochita mea scurta si vaporoasa, primita de la nasa Rosemarie, cu care ma invart ca un titirez pana ametesc si pe urma trebuie sa sed putin in fotoliu pana toate lucrurile se reaseaza la locul lor in camera. Poate ma vizitezi intr-o zi. Te voi servi cu dulceata de zmeura si vom sedea amandoua in fotoliul meu elegant. O sa iti povestesc cum e sa fii o printesa balerina si ce vise am pentru un viitor luminos. Si daca promiti ca nu-mi spui ca sunt infumurata si cu nasul pe sus, o sa te las sa porti putin coronita mea de printesa.

Cu drag si pe curand,

Emily

sophibelle