Cum arata atelierul Abru ?

Cuvintele lui Andrei ne deschid usa spre atelierul in care a prins viata un concept prieten cu mediul: Abru.

“Dragul meu atelier se afla in frumoasa Timisoara. E o zona linistita, care-mi permite sa creez fara a fi deranjat. Sa ajungi la mine trebuie sa urci la doi. In casa scarii cu siguranta te vei intalni cu multe biciclete, printre care si a mea. Ma plimba peste tot si asteapta cumintica sa fie facuta frumoasa.

Iti dai seama ca ai ajuns la etajul corect ghidandu-te dupa plantele ce inconjoara intrarea. Deschizi usa, iar in capatul holului e el, atelierul meu. E o camera mica pe care am reusit sa o amenajez astfel incat sa mi se potriveasca. E atat spatiul in care mesteresc, cat si cel in care ma odihnesc, incarcandu-mi bateriile pentru ziua urmatoare.

Incet, incet functia de dormitor a incaperii a fost preluata de cea de atelier. Materialele, uneltele si toate lucrurile folositoare procesului de creatie sunt in primplan. Ma simt bine la mine in Atelier, imi place!

Cu toate astea gasesc intotdeauna mici modificari de facut. Mai asteapta cateva proiecte prin care sa pun in ordine o parte din unelte. Atelierul meu ma reprezinta. Am transformat incaperea radical din momentul in care m-am mutat. Am acordat atentie fiecarui element in parte. Mare parte din mobilier e mesterita de mine. De nu e in toatalitate facut de mine, tot are cate ceva modificat: un strat nou de vopsea, o husa vopsita manual, tapet pe usa, tevi de incalzire vopsite…..nu ma pot abtine :)).

De obicei in timp ce lucrez sunt singur, sau daca e sa luam la socoteala plantele, ele sunt cu mine. Sempervivum ale mele ma vegheaza de pe balcon. Ahhh….era sa uit de manechinuitii mei…Eva si Adam (sper ca ma vor ierta). Se intampla sa mai am in vizita prieteni, iar daca sunt in timpul mesteritului, ii pun si pe ei la treaba (glumesc). Ei ma ajuta povestindu-mi de pe balcon/canapea unde-si savureaza bautura.

Chiar daca imi place asa cum e, nu ma pot opri din a visa. Ma vad avand un atelier/showroom intr-o hala ori cladire industriala. O incapere mare trebuie sa fie, unde sa-mi incapa toate masinariile si uneltele la care visez.

In timpul creatiei de cele mai multe ori ascult muzica. Am radioul preferat, cu oameni faini si mix perfect de genuri. Se mai intampla sa “vad “ cate un serial cu urechile. Pauzele mi le fac fie tolanindu-ma pe canapea cu ceva de baut si rontait, fie pe fotoliul de pe balcon, din nou sorbind si ciugulind cate ceva bun facut in casa.

Toate obiectele din atelier imi sunt dragi, incepand de la burghie si pensete, pana la Adam si Eva. De ele sunt inconjurat atunci cand lucrez. Cu Adam si Eva e poveste faina intamplata cu vreo trei ani in urma. Nici nu cred ca am atras atentia cuiva cand am carat-o pe Eva( cu toate ca i-am oferit un tricou sa se acopere) pe strada in toiul zilei. Adam saracul era in bucati, cu o mana iesindu-i din geanta mea…zici ca eram Dexter Morgan :)). Frumoase amintiri!

Sunt inspirat de natura si de mediul inconjurator. Totul a inceput din dorinta de a insufleti prin intermediul reciclarii diferite materiale care nu aveau alta destinatie, doar aceea de a fi reciclate prin metode clasice. Mottoul meu este: <<Nimic nu se arunca, totul se transforma>> Lucrul asta nu inseamna ca atelierul in care lucrez este o mare de lucruri care nu mai folosesc nimanui. Nu, fac o selectie in functie de interesele mele. In prima perioada am inceput sa reciclez placi electronice, componente electronice si cabluri rezultate din diferite depanari.

A doua perioada este reprezentata de accesoriile din creioane colorate. Pietrele de rau si sarma de cupru reciclata au facut si ele echipa buna, m-au ajutat sa experimentez si sa evoluez. Fiecare material folosit are cate o poveste, un punct din care a plecat ideea. De exemplu placile electronice am inceput sa le reciclez sub forma asta in urma unui loc de munca din timpul anului trei de facultate. Fiind inconjurat la locul de munca de o sumedenie de piese si placi electronice, am inceput sa le vad sub o alta forma. Primele placi le-am primit de la unchiul meu Marcel, electronist de meserie. Asa a inceput totul.”