Norii de ploaie grei se ingramadisera pe cerul de inserat. Era aproape de casa, dar totusi prea departe pentru a-si adaposti buclele de primii stropi aparuti fulgerator din negura norilor. Picaturi grele se adaposteau sub suvitele-i matasoase, prinzandu-se intr-un joc amoros ciudat, precum doua trupurile ce s-au regasit dupa o cautare ancestrala. Isi stranse poalele rochiei din matase si goni desculta prin patul de frunze umed, la adapostul foisorului din lemn masiv. Abia isi trasese suflarea si simti cum o briza rece ii patrunde in madularele fragile. Jocul picaturilor de ploaie pe care adesea le ademenea siret la geamul sau nu o mai incanta. Le ceruse rastit sa puna capat idilei in care intrasera pana si cu ultima particica a trupului sau firav, dar ele se incapatanau sa se joace cu bunavointa si rabdarea sa, pierzandu-se alene in faldurile rochiei.
Era momentul sa faca o noua incercare, alerga prin ploaia ce se domolise catre intrare, pe potecile caramizii si intortocheate, iar in momentul in care pasi pe prima treapta de marmura, Eneada realiza ca puse capat idilei, dar avea sa inceapa una noua intre pietrele de lapis lazuli si sarma de cupru, una ce nu-si pierde esenta la prima raza de soare, o legatura vesnica ce pare a fi dintotdeauna asa.
Foarte, foarte frumoasa piesa si un articol pe masura!
Intr-adevar minunata brosa! Ca tot magazinul dealtfel :-)
Sunteti foarte talentata! Bravo! Keep it that way!