Abia il zarise revenind printre draperiile groase ale ferestrei de la primul etaj.
Vru sa alerge in intampinarea sa dar inocenta o opri ca un lat ce n-o lasa decat sa patrunda cu privirea fereastra aproape inpenetrabila sub cristalele de gheata. Nu se cuvine, ii spuse ratiunea, desi inima ii astepta cu o nerabdare infometata sosirea.
O bataie usoara in usa masiva din stejar o facu sa tresara involuntar. Raspunse, insa nimic nu o putea fura din visele sale.
Era chiar el, venise de departe si, desi osteneala fizica il rapunea, dorul insetat ii alimenta forta de a ajunge la ea, la cea de la care nu-si luase gandul intreaga luna cat fusese plecat la Paris, care ii ocupa mintea fiecare minut si fiecare metru ce ii desparteau. Batu puternic, insa emotiile il copleseau, nerabdarea facu sa i se taie picioarele iar suflul i se intrerupse.
Ramasera muti unul in fata altuia. Ea nu stia ce sa faca, nu stia daca imbratisarea pe care si-o dorea cu ardoare nu ar fi fost deplasata, nu il putea privi in ochii sa mai caprui, cu sprancene aspru conturate, simtea ca daca isi va curma privirea de la podeaua proaspat lustruita are sa incremeneasca de tot caci privirea lui o tintuia nemiscata de fiecare data.
Ti-am adus un cadou, ii spuse el ravnind la un zambet cald si primitor .
I-l oferi de indata.
Ea ramase muta de uimire: stii ca imi plac broderiile pariziene!
Atunci trebuie neindoielnic sa ti-l pui chiar in clipa aceasta.
Asa si facu. Il scoase din cutia sa de catifea purpurie, si insista sa il aseze chiar el pe pielea sa fina ca matase si alba precum spuma laptelui prospat.Era doar un pretext sa se apropie de ea, ii stia mirosul proaspat de lavanda si trandafir salbatic aproape pe de rost. Ii lipsise peste masura.Gusta din el cu pofta unui infometat la prima coaja de paine. Se desfata cu atingerea buclelor involburate ce cadeau salbatec pe ceafa ei dezgolita.
Iti vine minunat, exclama.
Astazi visam si traim povesti imaginare cu anky .
Astazi suntem si femei si copile.
Astazi ne indragostim sau ne reindragostim.
8-> ce frumooos!