Mă târăsc prin ziua asta ca un melc. De dimineață mi-am zis că e pentru că nu am dormit destul. Mă simțeam cam obosită și mișcările îmi erau încete. Mi-am pus în spate cochilia cu flori și am pornit. Pe drum, mă târam destul de încet. Traversam străzile cu cochilia dungată, să fiu sigură că nu mă calcă nimeni. Am intrat într-un magazin de haine ca să-mi cumpăr o cochilie nouă, dar mi-am dat seama ca animal print-ul nu mă prinde prea bine. Mi-am luat, în schimb, o cochilie de vară, vaporoasă, pentru zile mai calde, când poate mă voi mobiliza mai energic. Am băut o cafea într-un loc drăguț, plin cu cupluri îndrăgostite, pentru care, din simpatie, mi-am pus cochilia cu inimi. Cafeaua nu a ajutat foarte mult, m-am târât în continuare și după aceea. Agale, pe străzi, am aruncat un ochi în casele oamenilor, prin ferestre expuse, fără draperii sau perdele. Am rămas multă vreme fascinată de o cameră în care era încă împodobit bradul de Crăciun. Mi-am pus repede cochilia festivă și l-am așteptat timp de o oră și un sfert pe moșul. Nu a venit, așa că m-am târât mai departe. Acum e noapte și am obosit, deși m-am mișcat foarte, foarte încet toată ziua. Îmi dau jos, pe rând, cochiliile furnizate de unnie. A fost o zi înceată, cum puține mai sunt. Cred că mâine o iau de la capăt.
:) Avem si noi un melc dungat, e preferatul băiețelului meu :)
Avem si noi unul cu reni, ne e tare drag! Sunt deosebite aceste jucarii.
Un elefant cu picăţele verzi a ajuns la un băieţel :o)
Tare frumos realizate jucăriile!
Zebru, iti multumesc pentru articolul frumos pe care l-ai scris despre melcisorii mei.
Si pentru comentari mii de multumiri si sunt fericita ca sunteti multumiti de animalutele confectionate de mine:)
Cu placere :)