De 1 mai o să mă relaxez. O să urc la munte și o să obosesc așa, plăcut, de la activitate fizică intensă, nu de la stat cu ochii holbați în calculator și stresat excesiv și inutil. De 1 mai o să mă relaxez. Dar mai ales, mai ales, o să mă îmbăt cu brândușe. O să mă acopăr cu pături de mov, o să respir brândușe, o să simt cum îmi ies brândușe și din urechi. O să mi le întipăresc pe retină să mă țină un an. O să-mi crească în păr și cred că o să-mi fac din ele coronițe imaginare și multe vise. O să gâfăi de la urcat fără antrenament, după hibernarea de iarnă. O să vreau să mă întorc, să gonesc la vale sau mai bine să zbor. Dar gândul la ele mă va face să urc în continuare, ca un catâr neobosit. O să ajung la ele frântă. Dar mai contează? O să vorbesc, visez, respir brândușe. Dacă nu urcați cu mine (la cabana Valea Sâmbetei, ca să știți), nu face nimic. Mâini pricepute și suflete talentate (zarra, proart, innette, camelia handmade) vă aduc brândușele în casă chiar acum, aici:
O să revin cu o poză de la fața locului :).
Zebruuu…m-ai uitat acasa….
Nu te-a uitat, sa stii ca s-a gandit la tine si in varful muntelui :)
Serios????Mi s-a parut la un moment dat ca-mi creste energia.De la voi era.