“Meet the artists”- Interviu cu SilVia -“Gentile SilViei”

NUME :  SilVia Timofte

OCUPATIA : Creatoare genti handmade si accesorii

WEBSITE : www.gentilesilviei.com

-Cum e cand “un ceramist face genti”?

–Amuzant, provocator si usor. Imi doresc sa pot utiliza materiale din domeniul ceramicii ca sa fac genti, aceasta este partea provocatoare; este usor deoarece multe forme din ceramica pot fi reinventate in forme de genti si nu duc niciodata lipsa de inspiratie; este amuzant deoarece ceramica este o lume colorata si culorile acelea migreaza usor, usor pe gentile mele.

-Ce tip de studii ai si cum te-au ajutat ele in activitatea ta de acum?

–Fiind o persoana extrem de curioasa, aceasta curiozitate s-a extins si in domeniul academic, impingandu-ma sa ma specializez in domenii aparent fara legatura. Am studii de ceramica si sticla pe care le-am facut la Londra si o diploma de finantist din Romania, ceramistul din mine este responsabil cu partea creativa, economistul din mine cu bugetul.

-Cum e sa fii “your own boss” ?

-Dificil si placut. Seful din mine nu imi da niciodata pauze, este preocupat de rentabilizarea investitiilor si crede ca as putea sa muncesc si mai mult de atat, angajatul din mine imi spune sa nu imi ascult atat de mult seful. E bine deoarece ai control total asupra deciziilor, poti sa iti stabilesti singur programul, dar e dificil deoarece responsabilitatea zace in totalitate pe umerii tai si esecurile nu pot fi impartite cu nimeni altcineva.

-Eu am invatat singura si sa cos la masina, si sa croiesc, si sa brodez, am furat meseria cum se spune. Am fost mereu o persoana curioasa si am incercat sa imi folosesc curiozitatea constructiv, uitandu-ma mereu la cei din jurul meu si memorand, furand fiecare pas. Am avut noroc de persoane indemanatice in jurul meu, de matusi si bunici pasionate de lucrul de mana, dar care, paradoxal, nu au apucat sa ma invete. Si atunci stateam cuminte langa ele si furam meserie. Cu masina de cusut a fost la fel. Mama cosea mereu, dar nici nu a vrut sa ma invete, nici nu m-a lasat sa ma apropii de masina ei de cusut. Asa ca, acum cativa ani, de ziua mea l-am rugat pe tata sa imi faca cadou o masina de cusut si am inceput sa invat singura, un fel de trial and error.

Acelasi drum l-am urmat si cu croitoria si cu gentile. Am inceput sa imi cumpar carti despre marochinarie si genti, sa caut tutoriale pe net, sa demontez posete ca sa vad cum sunt construite si ce materiale sunt folosite si mi-am pus mereu intrebari “Eu cum as face acest lucru? Eu ce materiale as folosi?”.
Anul acesta am facut si niste cursuri de croitorie, dar au fost mai mult pentru a-mi pune la punct ceea ce invatasem empiric si pentru a ma verifica pe mine insami, decat pentru a invata bazele croitoriei.

-Care e sentimentul cand iti vezi creatiile la bratul cuiva pe strada?

–Cred ca e o combinatie de sentimente, fericire pentru ca cineva a indragit atat de mult o geanta facuta de mine incat a ales sa o cumpere si sa o poarte, mandrie pentru ca micul meu proiect cu Gentile SilViei creste pe zi ce trece si gentile se vand, nemultumire deoarece ma uit la acea geanta si imi dau seama ca pot face mai mult de atat.

-Descrie-ne drumul de la idee la geanta numai buna de scos la plimbare.

-E un drum destul de lung deoarece sunt destul de migaloasa si perfectionista. Ideea unei genti poate sa imi vina de la o alta geanta pe care am vazut-o intr-un magazin sau pe strada, de la o forma care mi s-a parut ca ar putea arata ca o poseta, de la o comanda pe care am primit-o de la o clienta. Pun ideea pe hartie, desenez, ma joc un pic cu formele, dar nu incerc sa complic designul. Sunt de parere ca cele mai simple idei sunt si cele mai eficiente din punct de vedere vizual. Apoi am mereu in minte ideea de functionalitate, geanta sa fie incapatoare, sa fie purtabila si sa se poata asorta usor cu cat mai multe haine, sa aiba destule buzunare, carabine si bride interioare ca tot ceea ce tine o femeie in geanta sa fie usor de gasit si aranjat. Trebuie insa sa tin cont mereu de materialele pe care le am, de faptul ca geanta trebuie sa fie rezistenta, sunt mereu anumite limitari in cadrul carora trebuie sa lucrez.

De la desenul pe hartie imi fac tiparul pe carton, apoi imi aleg materialele, le spal intotdeauna, le aplic intarituri si trec tiparul pe suportul textil. Dupa ce tai tiparele, fac pictura si broderia. Aceasta parte de decorare este si cea mai migaloasa, dar si etapa care necesita cel mai mult timp. Sunt picturi sau broderii la care pot zabovi si 7 ore doar pentru o singura geanta.

Dupa ce termin decorarea, ramane doar sa asamblez diferitele parti ale gentii si sa fac cusaturile tehnice la masina de cusut.

La sfarsit ramane de pus eticheta si aceasta este una dintre cele mai satisfacatoare parti ale fabricarii gentii, am produsul finit in fata si stiu ca acea geanta va face o fata fericita.

-Ce tip de materiale preferi?

-Prefer fibre cat mai naturale, in, iuta, bumbac, lana. Ma feresc de materiale cu adaosuri de fibre sintetice precum spandex-ul, poliesterul sau elastanul. Nu imi place sa lucrez deloc cu materiale sintetice – PVC, imitatii de piele sau blana.

-Pare ca ai o relatie speciala cu materialele din care croiesti gentile. Ele iti dicteaza modelele sau cauti materialul perfect pentru “acea” geanta?

-Mi-as dori sa pot sa pornesc de la designul gentii si sa caut acele materiale care fac posibila trecerea de la un desen bidimensional la creatia tridimensionala. De cele mai multe ori, insa, deoarece incerc sa lucrez numai cu fibre naturale, sunt limitata de gama de materiale pe care pot sa o folosesc si drumul se inverseaza, gasesc materialul si de la material gandesc designul cel mai potrivit pentru respectivul tip de fibra. Acesta este si motivul pentru care am o relatie speciala cu materialele; culorile lor, amestecul de fibre din care sunt lucrate, toate acestea imi dicteaza cea mai potrivita forma de geanta.

-Cum ai defini stilul gentilor tale?

-Functional. Simplu, dar colorat. Ludic.

-La ce tinute se pot purta gentile create de tine?

-La orice tinuta. Cred ca tot depinde de imaginatia si curajul celei care poarta geanta, de capacitatea de a „gandi” moda in afara tiparelor prestabilite, de a nu ramane cantonate in idei de tipul „tinuta eleganta, neaparat geanta plic”, „geanta si pantofii trebuie sa se asorteze”, „daca e iarna, trebuie sa ne imbracam in negru si maro”.

-“Curajul de a fi altfel decat ceilalti” e o conditie pentru a reusi intr-un act de creatie?

-Nu, nu e curajul de a fi altfel decat ceilalti, este curajul si asumarea responsabilitati de a fi „tu”.

-Mai mult sau mai putin,toti suntem ”blocati intr-o rutina a supravietuirii”.Gentile tale ne ajuta macar sa zambim ,daca nu sa iesim din ea. Cum reactioneaza clientele tale la primirea gentii visate?

-Eu lucrez in principal genti la comanda, exact pe specificatiile clientelor si de aceea cred ca sunt fericite ca primesc o geanta exact asa cum si-au imaginat-o.

-Care e sfatul cel mai bun pe care l-ai primit?

-Sa ma lupt pentru ceea ce imi doresc fara sa ma las influentata de cei din jurul meu.

-Care e conexiunea dintre ceramica,matematica si Gentile SilViei? Cum ai facut tranzitia ?

-La prima vedere conexiunea dintre ceramica, matematica si genti este SilVia, nu? Tranzitia pentru mine a fost un pic impusa. Neputand practica ceramica in Romania in forma in care mi-o doream, am ales sa fac din alta pasiune a mea o meserie si asta au fost gentile.

-Ceramica pare ca ai pus-o cumva in asteptare. Intentionezi sa revii la ea?

-Ce iti place mai mult: sa alegi materialul,designul sau lucrul efectiv la o geanta?

-Nu cred ca pot sa aleg, sunt etape care decurg natural una din alta, sunt complementare si, daca nu mi-ar placea una dintre ele, ar fi pentru mine un semnal ca nu am ce cauta in lumea gentilor.

-Care e geanta ta de vis ?

-O geanta simpla, dar eleganta, foarte mare si cu cat mai multe buzunare.

-Care dintre gentile create de tine ti-e cea mai draga?

-Cea mai draga este intotdeauna ultima geanta terminata si urmatoarea pe care o am in minte.

-Ce proiecte de viitor ai?

-Pentru viitorul apropiat vreau sa gasesc pe cineva cu care sa lucrez, sa imi maresc atelierul si sa am din ce in ce mai multe cliente.

Multumesc pentru interviu.